Totodată, comunitatea Declic a inițiat o campanie prin care cetățenii să trimită scrisori membrilor Guvernului prin care să le ceară să respecte promisiunea de a relua demersurile pentru includerea localității Roșia Montană în Patrimoniul mondial UNESCO, la adresa https://facem.declic.ro/
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, afirma la audierea în comisiile parlamentare, înainte de preluarea mandatului, că una dintre prioritățile sale este reluarea procesului de includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
Dosarul Roșia Montană a fost returnat Guvernului în iulie 2018.
Ministrul Culturii: Valoarea zonei Roşia Montană este recunoscută
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, afirmă că procedura de includere în Patrimoniul UNESCO a zonei Roşia Montană trebuie reluată în mod clar, o decizie în legătură cu oportunitatea momentului reluării procedurilor de înscriere a dosarului urmând a fi luată la nivelul Guvernului.
„Valoarea zonei Roşia Montană este recunoscută deja de forurile internaţionale şi naţionale, iar procedura de includere în Patrimoniul UNESCO trebuie reluată în mod clar. În urma consultărilor interministeriale se va lua o decizie la nivelul Guvernului legată de oportunitatea momentului reluării procedurilor de înscriere a dosarului”, a precizat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Conform sursei citate, Ministerul Culturii va organiza, în perioada următoare, o întâlnire cu Primăria Roşia Montană, în cadrul căreia se vor discuta coordonatele unui program specific de susţinere şi asistenţă tehnică în zonă.
În momentul de faţă, principala piedică în calea dezvoltării durabile a zonei o reprezintă lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG), Ministerul Culturii urmând să propună Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei să finanţeze acest PUG, prin programul aflat deja în derulare pentru finanţarea zonelor incluse în patrimoniul UNESCO.
„Este necesar să facem distincţia între conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric de la Roşia Montană, pe de o parte, şi stadiul în care se află dosarul pentru includerea în patrimoniul UNESCO, pe de altă parte, întrucât sunt două lucruri total diferite. Patrimoniul este deja clasat şi protejat de legea românească, iar principala piedică în calea restaurării complete a zonei nu are legătură cu procedura pentru includerea în patrimoniul UNESCO, ci cu faptul că în regiune nu există un PUG”, a declarat Bogdan Gheorghiu.
În perioada următoare, Ministerul Culturii va finaliza procedurile pentru clasarea clădirilor istorice valoroase de la Roşia Montană, cum ar fi biserici, amenajări hidrotehnice (lacuri cu baraje) ş.a, astfel încât acestea să poată fi restaurate. De asemenea, vor fi reluate demersurile pentru transferul Muzeului Mineritului Aurifer de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri la Ministerul Culturii pentru a-l putea dezvolta şi pune în valoare.
Institutul Naţional al Patrimoniului va lansa proiectele de restaurare pentru monumentele istorice de la Roşia Montană, prin Programul Naţional de Restaurare, primele obiective propuse pentru a fi restaurate urmând a fi casele parohiale reformată şi greco-catolică.
„Menţionăm faptul că includerea în patrimoniul UNESCO a zonei Roşia Montană nu înseamnă neapărat atragere de fonduri pentru restaurare. UNESCO poate oferi consultanţă în vederea protejării sitului. Includerea în patrimoniul UNESCO înseamnă creşterea vizibilităţii zonei la nivel internaţional şi eliminarea riscului de a fi declasată”, se mai arată în comunicatul Ministerului Culturii.
