După ce, cel mai probabil, și-a regizat propriile atentate la Briansk, Rusia sare la ”gâtul” Occidentului. Occidentul înarmează şi sprijină Kievul şi, prin urmare, este complice la ”atacul” comis joi de presupuşi ”sabotori ucraineni” în regiunea rusă Briansk, la frontiera cu Ucraina, a denunţat vineri Ministerul rus de Externe într-un comunicat postat pe pagina sa oficială şi citat de EFE.
„Crimele din regiunea Briansk au fost comise cu arme NATO. Rezultă că este legitim să calificăm aceste state drept complice la respectivele crime şi sponsori ai terorismului”, susţine MAE în comunicatul său.
Vezi și Rusia anunţă noi atacuri
Gruparea naţionalistă „Corpul voluntarilor ruşi”, care se defineşte ca o formaţiune de voluntari ruşi ce luptă de partea armatei ucrainene împotriva trupelor ruse în Ucraina, dar despre care nu există confirmări oficiale ale Kievului că ar face parte din forţele armate ucrainene, a revendicat joi pe reţelele de socializare un act de sabotaj în teritoriile de graniţă din Briansk.
Potrivit autorităţilor ruse, doi civili au fost ucişi în timpul atacului, iar un băiat de 11 ani ar fi fost împuşcat în spate, fiind rănit, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a calificat cele întâmplate drept „un atac terorist”.
Ucraina a acuzat Rusia de înscenarea unei „false provocări”, notează Reuters.
În comunicatul său, MAE rus susţine că „autorităţile ucrainene au recunoscut în mod repetat că acţiunile lor au aprobarea şi sprijinul SUA şi al altor ţări NATO”.
Moscova „va trage concluziile din ceea ce s-a petrecut”, declară diplomaţia rusă, avertizând că „această crimă nu va rămâne nepedepsită”.
MAE rus a profitat de situaţie pentru a avertiza împotriva unor noi atacuri în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 şi considerată de Moscova drept parte inalienabilă a teritoriului rus.
„Kievul continuă să planifice cucerirea militară a Crimeii şi să efectueze atacuri, fără cea mai mică preocupare pentru vieţile civililor ruşi”, mai susţine MAE rus.
Diplomaţia rusă citează ca exemplu de sprijin pentru astfel de planuri declaraţii ale subsecretarului de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, care a calificat instalaţiile militare ruse din peninsulă drept „ţinte legitime” ale Ucrainei.
„Prin furnizarea de arme de înaltă tehnologie Ucrainei, SUA şi NATO o transformă în laboratorul lor personal şi într-un poligon de testare”, afirmă diplomaţia rusă, adăugând că Washingtonul „închide ochii” când aceleaşi arme ucid civili în Donbas sau prizonieri de război ruşi.
„Washingtonul şi aliaţii săi din NATO continuă să pună în aplicare în mod constant planurile lor geopolitice de distrugere a Rusiei, motiv pentru care pompează din ce în ce mai intens arme în Ucraina, antrenează armata ucraineană şi o ajută în stabilirea ţintelor şi direcţionarea loviturilor”, se afirmă în comunicatul MAE rus postat pe pagina oficială a instituţiei (mid.ru).
După ce joi a avut o întrunire cu doar câţiva membri a Consiliului Securităţii Rusiei, preşedintele Vladimir Putin a reunit vineri acest for în şedinţă lărgită pentru a discuta despre măsurile de protecţie a instalaţiilor împotriva atacurilor teroriste, la o zi după ce regiunea rusă Briansk a fost ţinta unor presupuse ‘sabotaje ucrainene’ şi a unor atacuri cu drone pe teritoriul rus.
„Avem un singur subiect astăzi, dar foarte important, măsurile de asigurare a protecţiei antiteroriste a instalaţiilor aflate sub jurisdicţia organelor de securitate”, a spus Putin, care a desfăşurat această reuniune în format de videoconferinţă.
Putin i-a dat apoi cuvântul ministrului de interne Vladimir Kolokolţev.
În plus faţă de incidentul din Briansk, atacurile cu drone ucrainene asupra unor instalaţii din interiorul Rusiei au devenit frecvente, indică EFE.
La 1 martie, armata rusă a declarat că apărarea sa antiaeriană a dejucat o tentativă de „atac masiv cu drone ucrainene” asupra Peninsulei Crimeea, de la a cărei anexare de către Moscova se vor împlini nouă ani la 18 martie.
Cu o zi în urmă, drone de origine necunoscută au provocat alarmă în mai zone din Rusia, din regiunea Moscovei până la cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, Sankt Petersburg, şi pe coasta Mării Negre.
Atacurile au lovit districtul Kolomna, la aproximativ 90 de kilometri sud de capitala rusă, unde se află uzine care produc componente pentru rachetele Iskander şi Kinjal, au provocat închiderea spaţiului aerian la Sankt Petersburg şi au declanşat alarmele aeriene în regiunea Krasnodar, pe coasta Mării Negre.
La 28 februarie, în cadrul unei întâlniri cu înalţi oficiali ai serviciilor secrete, Putin a acuzat Kievul că foloseşte terorismul ucrainean ca armă de război, conform EFE.
Potrivit lui Vladimir Osecikin, disident rus fugit în Franţa în 2015 şi coordonatorul proiectului Gulagu.net, evenimentele petrecute cu o zi în urmă în Briansk, pe care propaganda rusă le-a prezentat drept un „act de diversiune ucraineană”, au fost gândite de FSB ca o operaţiune „sub steag fals”, dar planul FSB a fost perturbat de „Corpul voluntarilor ruşi”.
Citește și Bahmut, punctul cel mai fierbinte de pe frontul din Ucraina
Membri ai acestuia s-au infiltrat la faţa locului şi s-au filmat lângă un punct medical, iar apoi au postat o declaraţie în care au revendicat infiltrarea în regiunea Briansk, negând presupusele violenţe de care au fost acuzaţi ucrainenii.
Apariţia lor în localitatea Suşani din regiunea Briansk a încurcat planurile iniţiale ale serviciilor speciale ruse, provocând publicarea unor date contradictorii în diferite media. Osecikin declară pe contul său de Telegram că FSB pregătise până şi cadavrele presupuşilor sabotori şi pe cele ale victimelor din rândul populaţiei civile.