Un vagon de cale ferată cu platformă care a traversat cu viteză sud-vestul Rusiei săptămâna trecută a fost de rău augur pentru negocierile de evitare a unui război mai mare cu Ucraina, scrie The Guardian.
La bord se afla un Buk-M1, tipul de sistem de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune care a devenit notoriu în 2014, după ce o rachetă trasă din teritoriul controlat de separatiștii pro ruși în estul Ucrainei a doborât un avion de linie malaezian, ucigând toate cele 298 de persoane aflate la bord.
Dacă Rusia intră în război în Ucraina, mai trebuie să facă o serie de pași: stabilirea liniilor de alimentare cu combustibil, deschiderea spitalelor de campanie și desfășurarea unor sisteme de apărare aeriană, cum ar fi Buk, care să-și protejeze armamentul greu și trupele din apropierea frontului.
Chiar dacă Joe Biden și Vladimir Putin au stat la masa discuțiilor menite să pună capăt crizei, Rusia era tot mai aproape de a fi pregătită să lanseze o invazie terestră pe scară largă a vecinului său.
„Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida negocierilor dintre Biden și Putin, continuă concentrarea trupelor rusești în zonele limitrofe teritoriului controlat de autoritățile ucrainene”, a scris Conflict Intelligence Team (CIT) – un grup de cercetare online care a folosit rețelele de socializare, orarele de cale ferată și alte date pentru a dezvălui detalii despre acumularea militară a Rusiei la graniță.
Este posibil ca Putin să decidă totuși să nu lanseze o invazie, întrucât lasă trupele în apropierea frontului ca pârghie pentru negocieri. Dar analiștii ruși și occidentali prezic că această consolidare militară – a doua din acest an – prevestește o serie de crize viitoare asupra Ucrainei, în timp ce Putin încearcă să inverseze traiectoria acesteia spre vest.
Ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov a declarat că Rusia și SUA ar putea să ajungă într-o criză asemănătoare cu cea din Cuba din 1962. Și Putin a spus că situația din estul Ucrainei „arăta ca un genocid”, stârnind temeri că ar putea căuta un pretext pentru a-și trimite trupele în țară.
Cu amenințarea sa militară pe masă, Ministerul de Externe al Rusiei și-a lansat vineri lista de cereri pentru a pune capăt crizei. Principalul dintre ele a fost ca NATO să „dezavueze oficial decizia summitului NATO de la București din 2008, potrivit căreia „Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO”.
Putin și-a petrecut ultimele două decenii încercând să lupte împotriva expansiunii NATO, dar posibila aderare a Ucrainei la alianța militară a atins întotdeauna emoții mai profunde și, în parte, l-a motivat să ordone anexarea Crimeei și să provoace un război în estul Ucrainei care a ucis peste 14.000 de oameni.
