În Parlament a fost depus un proiect prin care „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum” să fie marcată anual, înainte de 1 octombrie, dată desemnată drept „Ziua Europeană de combatere a depresiei”.
Propunerea legislativă completează Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 şi e inţiată de către senatorii PNL Alina Gorghiu, Monica Anisie, Lucia Dina Mutean şi deputatul PNL Adrian Hatos.
La articolul 6 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, după alineatul (2) se introduce o nouă cifră, alin. (3), cu următorul cuprins: „(3) instituirea Programului „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum”, perioadă ce va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie – Ziua Europeană de combatere a depresiei”, arată proiectul de lege, potrivit unui comunicat de presă al PNL.
De asemenea, la articolul 8 alineatul (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: „d) mame post-partum.”
Legea intră în vigoare la 2 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, iar „în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Sănătăţii modifică Normele de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 488/2016, publicat Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 4 mai 2016, cu modificările şi completările ulterioare”.
„La nivel mondial, depresia a fost recunoscută ca fiind una din problemele majore de sănătate publică, care este de două ori mai frecventă la femeile aflate la vârsta fertilă – depresia post-partum. Rata de prevalenţă a depresiei post-partum este cuprinsă între 10-17% în rândul mamelor, cu rate mai mari în rândul populaţiei cu venituri reduse şi a imigranţilor. Depresia postnatală (post-partum) este o condiţie medicală cu potenţial sever care poate surveni în timpul naşterii sau în decursul unui an de la naşterea copilului. De cele mai multe ori depresia post-partum nu este diagnosticată, prin urmare nu este tratată. Fără evaluare de către specialişti şi fără tratament, această afecţiune poate avea o evoluţie lungă şi cu efecte dăunătoare atât pentru mamă, bebeluş şi întreaga familie. Tristeţea profundă şi schimbările de dispoziţie, plânsul excesiv, dificultatea de a crea o legătură cu bebeluşul, izolarea faţă de familie şi prieteni, pierderea apetitului sau mâncatul excesiv, insomnia sau somnul exagerat, iritabilitatea şi furia, teama că nu eşti o mamă bună, lipsa speranţei, sentimentele de inutilitate, ruşine şi frică, gânduri legate de a-ţi face rău ţie şi copilului, gânduri repetate legate de moarte sau sinucidere pot fi simptome ale depresiei postnatale, care afectează mama şi bebeluşul”, arată iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.
Aceştia citează o serie de studii conform cărora copiii ai căror mame suferă de depresie post-partum au tendinţa să prezinte întârzieri în dezvoltarea abilităţilor mentale şi de comportament.
