Vara anului 2026 ar putea rămâne un punct de cotitură pentru modul în care Europa privește securitatea energetică. Dacă în urmă cu doar câțiva ani accentul era pus aproape exclusiv pe reducerea emisiilor de carbon, astăzi schimbările climatice influențează direct capacitatea statelor de a produce energie electrică.
Seceta prelungită, valurile de căldură și scăderea debitelor râurilor afectează simultan hidrocentralele, centralele nucleare și consumul de electricitate. În acest context, investițiile în energie solară, energie eoliană și sisteme de stocare nu mai sunt privite doar ca măsuri pentru protecția mediului, ci ca investiții în securitatea energetică.
Europa produce tot mai multă energie regenerabilă
Transformarea este deja vizibilă în cifre. Potrivit Eurostat, 47,3% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană în 2025 a provenit din surse regenerabile, un nivel record. Energia eoliană a fost cea mai importantă sursă regenerabilă, cu o pondere de 37,5% din producția de energie regenerabilă, urmată de energia solară (27,5%) și hidroenergie (25,9%). Totodată, energia solară a înregistrat cea mai rapidă creștere, producția majorându-se cu 24,6% într-un singur an.
Un alt moment simbolic a fost atins în 2025, când, pentru prima dată, energia produsă de centralele eoliene și panourile fotovoltaice a depășit producția bazată pe combustibili fosili în Uniunea Europeană. Împreună, cele două surse au asigurat aproximativ 30% din electricitatea produsă în UE, în timp ce combustibilii fosili au coborât la 29%.
România a simțit deja efectele schimbărilor climatice
În ultimele săptămâni, România a oferit un exemplu clar despre modul în care fenomenele climatice pot influența producția de energie.
Nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, reducând capacitatea de producție într-o perioadă în care consumul de energie a crescut puternic din cauza temperaturilor ridicate. În același timp, producția hidrocentralelor a fost diminuată de secetă, iar România a fost nevoită să importe cantități importante de energie pentru acoperirea consumului din orele de vârf.
Autoritățile au repornit Termocentrala Paroșeni și au apelat inclusiv la opririle programate ale unor mari consumatori industriali pentru a reduce presiunea asupra Sistemului Energetic Național.
Nu este doar problema României
Fenomenul este vizibil în întreaga Europă.
În Franța, temperaturile ridicate ale râurilor au obligat în repetate rânduri operatorii centralelor nucleare să reducă producția pentru a respecta limitele de mediu privind evacuarea apei utilizate la răcirea reactoarelor.
În sudul Europei, seceta a redus producția hidroenergetică, în timp ce temperaturile extreme au determinat o creștere accentuată a consumului de electricitate pentru climatizare. În Germania, prețul energiei pe piața pentru ziua următoare a ajuns în luna iunie la aproximativ 210 euro/MWh, nivel comparabil cu cel înregistrat în timpul iernii, pe fondul creșterii consumului și al reducerii producției din mai multe surse de energie.
Energia solară produce exact atunci când este cea mai mare nevoie de ea
Unul dintre cele mai importante avantaje ale energiei fotovoltaice este că produce cantități maxime de electricitate exact în intervalele în care consumul este cel mai ridicat.
În zilele caniculare, milioane de aparate de aer condiționat funcționează simultan în locuințe, birouri și spații comerciale, ceea ce duce la creșterea consumului în jurul prânzului și în prima parte a după-amiezii. Acesta este și intervalul în care panourile fotovoltaice ating nivelul maxim de producție.
Din acest motiv, energia solară nu contribuie doar la reducerea emisiilor de carbon, ci și la stabilizarea sistemelor energetice în perioadele de consum maxim.
Energia eoliană completează producția fotovoltaică
Specialiștii consideră că energia solară și cea eoliană sunt complementare.
Panourile fotovoltaice produc cel mai mult în timpul zilei și în sezonul cald, în timp ce turbinele eoliene generează adesea cantități mai mari de energie pe timpul nopții și în sezonul rece. Combinația dintre cele două surse reduce variațiile de producție și diminuează dependența de combustibilii fosili.
Fără baterii și rețele moderne, tranziția nu poate fi completă
Creșterea ponderii energiilor regenerabile presupune investiții importante și în infrastructura energetică.
Energia produsă de soare și vânt depinde de condițiile meteorologice, motiv pentru care surplusul trebuie stocat și redistribuit atunci când producția scade. Din acest motiv, statele europene investesc masiv în baterii, rețele inteligente și capacități de stocare.
Potrivit unor analize recente, Europa va avea nevoie de investiții de peste 660 de miliarde de euro anual până în 2040pentru dezvoltarea rețelelor electrice, extinderea capacităților regenerabile și electrificarea economiei.
România are un avantaj important
România dispune de condiții naturale favorabile pentru dezvoltarea energiei regenerabile.
Dobrogea este una dintre cele mai importante regiuni eoliene din Europa de Sud-Est, iar nivelul radiației solare permite extinderea rapidă a parcurilor fotovoltaice și a sistemelor instalate pe locuințe.
Creșterea numărului de prosumatori și dezvoltarea noilor capacități de producție pot contribui la reducerea dependenței de importuri și la creșterea rezilienței Sistemului Energetic Național în perioadele de consum ridicat.
Tranziția energetică înseamnă și adaptare la schimbările climatice
Evenimentele din această vară au demonstrat că schimbările climatice nu mai afectează doar agricultura sau resursele de apă. Ele influențează direct modul în care Europa produce și consumă energie.
De aceea, investițiile în panouri fotovoltaice, turbine eoliene, baterii și rețele moderne nu mai sunt doar instrumente pentru reducerea emisiilor de carbon. Ele au devenit componente esențiale ale securității energetice europene.
Într-o perioadă în care valurile de căldură și seceta sunt tot mai frecvente, statele care reușesc să își diversifice sursele de energie și să investească în infrastructură modernă vor fi mai bine pregătite să facă față atât efectelor schimbărilor climatice, cât și șocurilor economice și geopolitice care influențează piața energiei.
