Subiecte legate de sectorul energetic românesc, de la planificare și discuții, la execuție au fost dezbătute în cadrul unui eveniment la care au fost prezenți mai toți jucătorii importanți din sector. În cadrul evenimentului “Cu cine reclădim și modernizăm România?”, organizat de Club Antreprenor și Piața Presei s-a comunicat că în sectorul energetic există planuri de investiții foarte ambițioase, peste 22 miliarde de euro până în 2030.
Corneliu Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei a explicat că sectorul energetic nu poate face față valului imens de investiții care se anunță în industrie. Există planuri foarte ambițioase, peste 22 miliarde de euro până în 2030, potrivit Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice. Sunt alte planuri care vin în completare – Fondul de Modernizare, etc.
“Cu cine vom face aceste lucrări? Avem mai puțin de 10 companii de execuție care trec de 500-600 de angajați – muncitori, constructori, specialiști, electricieni, etc., care să realizeze proiectele în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale. Toate au expunere la credit extrem de mare, iar profitabilitatea majorității lor s-a erodat, în ultimii ani. Există totodată o capacitate destul de redusă de ceea ce se cheamă Project Management. Avem câteva exemple bune și aici aș menționa Transgaz, proiectul BRUA, finalizat înainte de termen, coordonând mii de angajați”, a subliniat Corneliu Bodea.
Acesta a apreciat că trebuie să trecem de la etapa de planificare și discuție, la etapa de execuție.
“Planurile de pe hârtie să se transforme în planuri concrete. Ar trebui să existe un suport, poate prin intermediul unor garanții de stat, poate printr-o altă metodă, care să ajute la capitalizarea companiilor și la degrevarea angajamentelor bancare a acestor companii care furnizează construcții, echipamente, servicii etc. Antreprenorii români și cei străini prezenți în România pot fi sprijiniți pentru a avea acces la aceste lucrări. Dacă nu vom ridica această capacitate de lucru autohtonă, nu vom reuși să realizăm proiectele, să construim și să cheltuim aceste zeci de miliarde de euro. Vom avea bani, vom avea proiecte, dar nu vom putea merge mai departe dacă nu vom avea capacitatea de lucru. Chiar dacă vor veni antreprenori globali, ei vor avea nevoie de forță locală, calificată, de companii și parteneri locali. Sunt proiecte sofisticate, care durează minim 3-4 ani. Doar perioada de licitații și contestații poate dura un an”, a mai spus Bodea.
Vezi și ”Sistemul de energie termică a Capitalei este în colaps”
Trebuie recâștigată încrederea investitorilor
România nu a avut niciodată la dispoziție atâția bani pentru investiții în sectorul energetic, însă este nevoie să fie recâștigată și încrederea investitorilor, care de multe ori a fost pierdută din cauza reglementărilor și a legislației contradictorii, a declarat Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
”Energia este un element foarte important atunci când vorbim de reclădirea unei economii. Cu cât vom avea mai multă, cu atât vom putea reclădi mai repede economia României. Nicicând nu au fost așa de mulți bani pentru dezvoltarea sectorului energetic. (…) Din păcate, trebuie să reclădim și interesul investitorilor, pentru că acest interes în anumite zone a fost afectat”, a afirmat Havrileț.
Potrivit acestuia, sectorul energetic este pregătit pentru transformarea profundă implicată de Pactul Verde European, iar primele transformări vor fi renunțarea la cărbune și înlocuirea acestuia cu gaze naturale, construirea unor parcuri fotovoltaice cu capacități mari și investiții în turbine eoliene off-shore în Marea Neagră.
Tranziția de la cărbune la gaz nu este acceptată de UE
Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fonfurilor Europene a subliniat că sunt câteva ”mari proiecte” din sectorul termoficării asupra cărora urmează să se ia o decizie, dar nu a nominalizat proiectele la care se referă. Totuși, reconversia unor termocentrale care acum ard cărbune pentru a genera energie electrică și termică în centrale pe gaz natural pare imposibilă, din cauza opoziției UE.
”Sunt mari proiecte, mai ales pe termoficare, asupra cărora urmează să luăm o decizie. Tranziția de la cărbune la gaz, deși ar putea fi soluția câștigătoare în România, la nivel UE nu e acceptată. Se dorește altceva cu gazul. Hidrogenul sau alți combustibili ar putea fi soluția. Încercăm să găsim cea mai bună soluție având în vedere și cel mai bun scenariu pentru România”, a mai spus Mariciuc.
Adrian Volintiru, CEO Romgaz – Avem planificate investiții de 4 miliarde de euro
“În prima parte anului viitor vom lansa toate licitațiile pentru proiectul de la Mintia (termocentrală nouă pe gaze). Am demarat proiectul Halânga. Sperăm ca anul viitor vom avea și Ienut și Halânga în producție. Cadrul legislativ ne poate ajuta sau ne poate bloca. Gazul este viitorul cărbune. Există multe proiecte de centrale noi pe gaz, pe fosta platformă IMGB, sunt investitori la Cluj și la Satu-Mare. Romgaz are planificate investiții de 4 miliarde de euro. Am stabilit sursele de finanțare. Trebuie să ținem cont că Romgaz își va dubla veniturile anuale până în 2026-2027. Vom ajunge la 11,5 miliarde de lei cifra de afaceri”, a arătat Adrian Volintiru, CEO, Romgaz.
Retehnologizarea U1 va dura doi ani și costă 1,2-1,5 miliarde de euro
“În 31 decembrie 2026 Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită. Timp de doi ani se vor realiza lucrări de retehnologizare. Costul total va fi de 1,2-1,5 miliarde de euro. Construcția Unităților 3 și 4 este în prezent la nivelul unui acord politic”, a precizat Teodor Chirică,
Președintele Consiliului de Administrație, Nuclearelectrica. Acesta a menționat că Nuclearelectrica are în derulare și un proiect de extragere a tritiului, care va reduce și mai mult emisiile generate de unitățile nucleare, emisii aflate, de altfel, ”sub norma legală admisă”. ”Este un poiect de 180-200 milioane euro, și beneficiază și de o finanțare din partea BERD”, a mai spus Teodor Chirică.
CEZ Romania va investi 50 de milioane de euro din fonduri europene
Atragerea fondurilor europene pentru investiții în dezvoltarea rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor este soluția câștigătoare, atât pentru CEZ, cât și pentru clienții săi finali, mai ales în contextul transformărilor care au loc în sistemul energetic european, a declarat Ondrej Safar, CEO, CEZ România.
”Va trebui să investim semnificativ în sisteme și în rețea și să fim aceia care să încurajeze clienții, trebuie să îi ajutăm să treacă în această nouă etapă. Dar este foarte important pentru noi să reușim să dezvoltăm sistemele noastre într-o manieră accesibilă din punct de vedere financiar pentru clienți. Avem deja 50 milioane de euro alocate sau în proces de alocare din fonduri europene pentru proiectele de investiții. Fondurile europene sunt o soluție câștigătoare și pentru noi, și pentru clientul final”, a sfirmat Safar.
România se poate urca în locomotiva UE
“Ne aflăm într-un moment T0, în care România are șansa să se urce nu doar în tren, ci să se urce în locomotivă, să fie parte din grupul de state UE care elaborează și aplică politicile europene. Avem o reprezentare extraordinar de bună la Bruxelles, la nivelul Parlamentului European și a Comisiei Europene. Avem buni specialiști în țară. Vom avea patru ani de liniște politică, după următoarele alegeri, astfel vom putea să construim.
Fără o administrație publică foarte bine pregătită, bine plătită și responsabilă nu putem face reformele necesare și dezvolta economia așa cum ne dorim”, a subliniat Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor Publice.
Anca Dragu a evidențiat faptul că este nevoie de o consiliere permanentă și reală între viitorul Executiv și mediul de afaceri.
