Șeful DNA despre presiunile asupra procurorilor în an electoral și riscul ca dosarele să fie interpretate: „Există riscul ca orice facem să fie interpretat și să stârnească discuții”.
„Curajul redescoperit de a investiga cazuri de mare corupţie”
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Marius Voineag, a precizat, luni, la bilanțul instituției pe 2023 că există riscul ca în acest an electoral procurorii să fie supuși la presiuni, idee susținută și de procurorul general al României.
Voineag a arătat că efectele și costurile corupţiei rămân neacceptat de mari pentru societatea românească și că a crescut numărul sesizărilor venite din partea cetățenilor și a firmelor.
„Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să sintetizeze activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie din ultimul an, acesta ar fi: încredere.
Mă refer atât la încrederea celor care lucrează în cadrul instituţiei, încredere care se vede în curajul redescoperit de a investiga cazuri de mare corupţie, cât şi încrederea cetăţenilor de a veni cu sesizări către noi”, a declarat Voineag.
Marius Voineag a mai precizat că a crescut anul trecut calitatea sesizărilor.
„Rezultatele noastre reflectă conturul acelui tip de cerc virtuos despre care vorbeam: cazurile mari, de impact, sporesc curajul și motivația procurorilor și ofițerilor de poliție judiciară, consolidează încrederea cetățenilor care vin către noi cu sesizări și sporesc prestigiul instituției”, precizat Voineag.
Șeful DNA despre presiunile asupra procurorilor
Procurorul șef al DNA a atras atenția că se așteaptă la atacuri în acest an electoral.
„Trebuie să precizez că suntem perfect conștienți că avem un context electoral și că există riscul ca orice facem să fie interpretat și să stârnească controverse sau discuții, dar vă asigur că Direcția Națională Anticorupție va continua să aibă aceeași determinare pentru combaterea fenomenului corupției”.
De presupuse presiuni la care vor fi supuși procurorii în acest an electoral a vorbit și procurorul general al României, Alex Florența.
„Am intrat de câteva săptămâni într-un nou an, care se anunţă într-adevăr dificil, cu multe provocări. Şi din care nu vor lipsi cel mai probabil atacurile la adresa Ministerului Public în asamblul său sau a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în particular, sau încercările de atragere a noastră în diferite jocuri sau dezbateri care n-au legătură neapărat cu activitatea structurilor de parchet, dar care vor fi folosite în încercarea de a manipula opinia publică în propriul interes.
Dar trebuie să înţelegem totodată că orice atac împotriva instituţiei este o dovadă a eficienţei şi eficacităţii ei. Când indivizii corupţi încearcă să vă submineze munca sau să vă discrediteze activitatea, nu este un semn al slăbiciunii dumneavoastră, ci al fricii lor.
E o dovadă că sunteţi pe calea cea bună şi ar trebui să vă servească drept un impuls puternic pentru a vă spori eforturile şi a merge mai departe cu şi mai multă hotărâre”, a declarat Alex Florenţa.
„E o remarcă care arată un sentiment comun în rândurile publicului”
Și ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat luni, la bilanţul DNA, că îşi doreşte ca instituţia să gestioneze anul 2024 ca o instituţie de elită, şi să ignore zgomotul de fond care va fi destul de puternic.
Ea a ţinut să precizeze că cere performanţă, dar nu neapărat prin cantitate ci este foarte important ca DNA să urmărească calitatea dosarelor, confirmată de soluţii obţinute în instanţă.
Ea a dat ca exemplu o remarcă ce apare des: „bine, l-au prins şi pe respectivul, un corupt, ticălos, face ani de puşcărie dar ştie că rămâne cu banii furaţi”.
„E o remarcă care arată un sentiment comun în rândurile publicului, des întâlnit în spaţiul public, de aceea trebuie să remarc preocuparea procurorilor DNA pentru aplicarea de măsuri asigurătorii şi recuperarea prejudiciului infracţional. Am văzut că aţi instituit măsuri în mai mult de jumătate de dosare. Vă încurajez să continuaţi”, a spus Alina Gorghiu.
Anul trecut, DNA a încheiat 170 de acorduri de recunoaștere a vinovăției și a întocmit 132 de rechizitorii.
Mai mulți arestați
„În cursul anului 2023 au fost trimiși în judecată 651 de inculpați. Este important de menționat faptul că a crescut semnificativ numărul inculpaților trimiși în judecată față de care au fost luate măsuri preventive privative de libertate (43 inculpați în anul 2023, față de 22 inculpați în anul 2022), creșterea fiind de 95,45%”, a mai spus Voineag.
La bilanț au participat mai mulți șefi de instituții. Astfel, a fost prezent Marian Enache – președintele Curții Constituționale, Denisa Stănișor – președinta CSM, procurorul general Alex Florența, ministrul de Interne Cătălin Predoiu, secretarul de stat din MAI Bogdan Despescu, Roxana Ioana Petcu – președinta Inspecției Judiciare, avocatul Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), Corina Corbu – președinta instanței supreme și Alina Gorghiu – ministrul Justiției.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
