Ioana Mihăilă a afirmat la ieşirea din sediul DNA că decizia privind achiziţia numărului de vaccinuri anti-COVID a fost luată „în conformitate cu prevederile legale de la acea vreme şi cu dovezile ştiinţifice care arătau că vaccinarea este eficientă”.
„Mi s-a comunicat calitatea de suspect pentru contractul de vaccinuri Pfizer semnat în mai 2021, care este aferent anilor 2022-2023. (…) Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile legale de la acea vreme şi cu dovezile ştiinţifice care arătau că vaccinarea este eficientă, că este capabilă să salveze vieţi şi să reducă rata de internări în spital”, a spus Mihăilă.
Potrivit fostului ministru al Sănătăţii, contractele existente la care se face referire în referat erau aferente anului 2021.
„Ultima dată de livrare era trimestrul IV al anului 2021, pentru vaccinuri care aveau un anumit termen de valabilitate. Şi dacă vorbim de vaccinurile ARN mesager, era de şase luni în acel moment. Evident că am avut de ales între avea vaccinuri pentru 2022-2023 pentru populaţie sau a nu avea deloc vaccin. Contractul nu prevedea o reglare sau o ajustare a cantităţii. Erau dozele aferente anului 2021, conform calendarelor de livrare pe care le aveam preconizate pentru anul 2021, aceste doze urmau să se livreze până în trimestrul IV al anului 2021. 2022, 2023 nu erau acoperite de contractele existente în acel moment”, a declarat Ioana Mihăilă.
Știre inițială
Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă s-a prezentat, vineri, la sediul DNA, unde procurorii îl vor anunţa că a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în dosarul privind achiziţia de vaccinuri împotriva COVID-19, în care prejudiciul ar fi de peste 1 miliard de euro.
Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe fostul premier Florin Cîţu şi fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu.
Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, menţionează DNA.
Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
„În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”, explică procurorii.
Vezi și Vlad Voiculescu, urmărit penal de DNA în dosarul vaccinurilor din pandemie
Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.
