Sindicaliştii din Ministerul Finanţelor şi instituţiile subordonate solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării bugetarilor şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, ”prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparenţă”.
Sindicatul Naţional Finanţe Publice – SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice – SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit.
Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare.
De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare.
”În cadrul grilelor de salarizare, propunem diferenţiere salarială atât pe verticală (ordonatori de credite), cât şi pe orizontală (activităţi specifice), în funcţie de importanţa socială a muncii prestate, de complexitatea acesteia, riscurile suplimentare asumate, disponibilitatea suplimentară de a răspunde sarcinilor de serviciu în timpul programului normal de muncă, dar şi în afara acestuia, etc. în concordanţă cu atribuţiile prevăzute în fişa postului. Diferenţierea poate fi realizată prin salarii de baza diferite (ordonatori de credite) şi sporuri specifice diferite (activităţi specifice). Actualul tratament egalitarist conduce la demotivarea personalului, migrarea acestuia de la activităţile specifice spre activităţi generale, perpetuarea fenomenului neatractivităţii angajărilor în sistemul fiscal, imposibilitatea instituţiei de a realiza recrutare de personal, atât din sursă internă , cât şi externă pentru domeniile specifice”, scrie în comunicatul SindFISC.
Summitul NATO de la Vilnius este consacrat susţinerii Ucrainei
Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile.
”O grilă de salarizare distinctă ar putea crea premisele unor corelări funcţionale sistemice, în cazul adoptarii unui statut al finanţistului, susţin sindicaliştii.