Instalarea unui nou Guvern creează o stare de ”febrilitate” în rândul oamenilor de afaceri.
Apar întrebări, cum ar fi: Care sunt primele trei măsuri pe care ar trebui să le ia noul Guvern pentru mediul de afaceri?; Aţi simţit efecte negative generate de criza politică încheiată recent?.
Ionela Alexandru, Account Manager Ecosmart Union SA ne-a oferit câteva răspunsuri și a lansat și unele propuneri: ”Considerăm că noul Guvern ar trebui să acorde o atenţie sporită acelor măsuri care implică penalităti din partea UE. Măsurile trebuie să vizeze armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a UE şi aplicarea, mai ales aplicarea, acelor măsuri. (…)Faptul că modificările legislative nu au fost urmate de legislaţia subsecventă referitoare la metodologia de aplicare a acestora, practic a îngreunat şi pe alocuri ne-a pus în imposibilitatea de a activa cu eficienţa optimă. (…) Piaţa a avut o evoluţie eratică, cu multe variaţii incontrolabile de natură a îngreuna activitatea firmelor din domeniu. Noi previzionasem o creştere a activităţii diferită de ceea ce am reuşit să obţinem. Compania s-a adaptat modificărilor cu succes şi a reuşit să obţină rezultate pozitive.
La rândul său, Daniel Stăncescu, CEO Adeplast, are câteva propuneri pentru Cabinetul Orban: ”Avem un nou guvern, dar să nu uităm că avem şi vom avea un guvern minoritar şi că, oricât de bune ar fi intenţiile, punerea lor în practică va fi rezultatul unor negocieri punctuale pentru fiecare măsură. În mod normal, prima măsură care ar trebui luată de orice guvern trebuie să fie respectarea prerogativelor legis-lative ale Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare, respectiv renunţarea la emiterea ordonanţelor de urgenţă ca practică de guvernare, în situaţiile care, evident, nu au un caracter excepţional. Dar, aşa cum spuneam, vorbind de un guvern minoritar, se naşte întrebarea dacă va avea puterea să negocieze politic… Având în vedere faptul că nu mai sunt multe zile până la debutul anului 2020, considerăm că eforturile noului guvern trebuie să se concentreze asupra aprobării bugetului de stat într-un termen cât mai rapid, ca să evitam toate dezavantajele anilor precedenţi (să nu uităm că în acest an Legea bugetului a fost publicată în martie) şi mai ales să poată fi gestionat/diminuat riscul de înrăutăţire a percepţiei externe a pieţelor financiare externe asupra economiei naţionale, cu efecte directe pentru cos-turile îndatorării (pentru că este evident că pe termen scurt va trebui să continuăm să ne îndatorăm), curs de schimb, etc. Trebuie să renunţăm la invocarea binecunoscutelor motive excepţionale pentru care nu avem buget, situaţie politică, încadrarea în ţinte, etc… şi să construim un buget care să fie punctul de plecare spre reducerea dezechilibrelor structurale şi să direcţionăm coordonatele politicii fis-cale de la stimularea consumului către mobilizarea investiţiilor, în principal din fondurile UE, pentru a sprijini un parcurs durabil şi pe termen mediu şi lung al economiei. O altă măsură ignorată de aproape toate guvernele – şi ne-am bucura dacă măcar s-ar pune bazele – ar fi un program pentru reducerea polarizării drastice în care se adânceşte economia românească. Ultimele cifre ale Camerei de Comerţ şi Industrie a României arată că 0,5% din firme realizează 65% din cifra de afaceri agregată la nivel naţional, o vulnerabilitate extremă pentru economia României pentru că este demon-strat faptul că polarizarea economică induce polarizare socială, efecte teritoriale drastice, efecte demografice şi creşte exponenţial vulnerabilitatea economiei naţionale faţă de şocurile economiei mondiale despre care se vorbeşte atât de mult în ultima vreme – tensiunile comerciale la nivel mondial şi incertitudinea semnificativă la nivelul politicilor comerciale ale G5 si ale efectelor asupra pieţelor financiare globale.”