În prezent, datoriile reprezintă 328% din PIB-ul țărilor planetei, iar totalul la scară mondială a atins recordul de 312.000 de miliarde de dolari, din cauza împrumuturior luate de SUA şi China.
Numerele fac parte dintr-un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe – IIF, cel mai mare grup de lobby din sectorul financiar, scrie agenția Reuters.
Conform estimărilor publicate miercuri de IIF, întreaga datorie mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari în prima parte anului în curs, ajungând la 312.000 miliarde de dolari – cel mai ridicat nivel înregistrat în istorie.
Totodată, în ultimul raport Global Debt Monitor, Institutul Internaţional pentru Finanţe atenționează asupra tendinţei de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale. În plus, IIF consideră că aceste împrumuturi guvernamentale globale vor creşte de la 92.000 de miliarde de dolari – nivelul actual, până la 145.000 de miliarde de dolari în 2030:
„În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atât în rândul economiilor mature cât şi în cazul economiilor emergente”.
Tot potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale în primul semestru al anului vine după o majorare de 8.400 miliarde de dolari în prima parte a lui 2023.
India, Rusia şi Suedia sunt Top 5 al datornicilor
În afara Chinei şi Statelor Unite ale Americii, care sunt primele două economii ale lumii, și-au mărit datoriile și India, Rusia şi Suedia.
La polul opus se situează Japonia și alte ţări europene, care au bifat o scădere a datoriilor semnificativă.
În fine, raportul datorie/PIB, un indicator al capacităţii de rambursare a datoriei în comparație cu ce produce o ţară, s-a echilibrat la scară mondială la 328%, fiindcă inflaţia peste ţinta fixată în marile economii a încurajat cifrele privind producţia.
Însă, raportul datorie/PIB în pieţele emergente a atins, în contrast, un nou vârf de 245%, cu 25% peste nivelul de dinaintea carantinelor din timpul pandemiei de COVID.
De asemenea, un motiv ar fi și declinul împrumuturilor în rândul corporaţiilor non-financiare și al populației.
