Pe 8 noiembrie, Forțele Terestre americane (US Army) din Europa și Africa au reactivat Comandamentul 56 Artilerie. Marea unitate, cu rang de două stele (divizie), are responsabilități pe întreg teatrul european de acțiuni militare, funcționând inclusiv sub denumirea de European Theater’s Fires Command (ETFC).
Comandamentul 56 Artilerie a activat pe teritoriul Germaniei între 1963 și 1991, perioadă în care unitățile din subordinea sa erau înzestrate cu rachete balistice nucleare Pershing și Pershing II.
Punctul de dislocare actual al Comandamentului 56 Artilerie este în localitatea Mainz-Kastel din Germania, unde, în septembrie, a fost înființată prima unitate de informații strategice pentru luptă (unitatea MDTF – Multidomain Task Force) a Forțelor Terestre americane din Europa și Africa.
„Reactivarea Comandamentului 56 de Artilerie va oferi US Army Europe&Africa capabilități semnificative în operațiile multidomeniu”, a declarat generalul-maior Stephen Maranian, comandantul marii unității recent reactivate. „[Marea unitate] va permite coordonarea loviturilor multinaționale [cu artileria și rachetele] și întrebuințarea viitoarelor arme sol-sol cu rază lungă de acțiune în zona de responsabilitate a US Army Europe&Africa”.
În noua sa formă, marea unitate va conduce operațiile de artilerie și rachete, prin desfășurarea, în următorii ani, a celor mai noi rachete ale US Army.
În prezent, cele mai puternice sisteme de rachete ale US Army sunt MGM-140 ATACMS, cu o rază de acțiune de 300 km. Dar, în urma încetării în 2019 a Tratatului ruso-american privind armele nucleare cu rază intermediară (INF Treaty), Forțele Terestre americane au început dezvoltarea a trei sisteme de rachete moderne, cu raza de acțiune de peste 500 km.
Primul dintre ele este arma hipersonică LRHW (Long Range Hypersonic Weapon), prezentată recent și sub numele de „Dark Eagle”, despre care se știe că va avea o rază de acțiune de aproape 2800 km, operaționalizarea fiind planificată în 2023. US Army este deja în proces de ridicare a lansatoarelor pentru prima baterie, care va fi echipată cu aceste rachete.
Cel de-al doilea sistem, cunoscut sub denumirile Mid-Range Capability (MRC) și Typhon, va fi construit pe baza rachetei navă-navă SM-6 sau/și a rachetei Tomahawk în versiunea pentru forțe terestre. MRC, care urmează să intre în înzestrare din 2023, reprezintă o soluție rapidă, care umple un gol între rachetele PrSM (și acestea aflate în dezvoltare) și arma LRHW.
PrSM (Precision Strike Missile), cel de-al treilea sistem modern de rachete, care va intra în dotarea US Army, aflat în dezvoltare, ar fi atins deja o rază de lovire de 500 de km, în cadrul ultimului test desfășurat în octombrie. La momentul operaționalizării, planificat pentru 2023, racheta PrSM va avea o rază de acțiune de aproximativ 500 km, urmând ca în perioada 2025 – 2027 să ajungă la 700 – 800 km, iar după 2030 la 1600 km.
Încă nu se știe, dacă viitoarele structuri de artilerie, care vor fi dotate cu rachetele LRHW, MRC și PrSM, vor fi integrate cu unitatea MDTF formând împreună o mare unitate sau doar vor coopera foarte apropiat cu MDTF.
Există variante de lucru, în care o mare unitate de nivel divizie ar avea în subordine un batalion de rachete (format din baterii LRHW, MRC și HIMARS/PrSM), un batalion cu sarcini MDTF (informații, mediu cibernetic, război electronic și spațiu), alături de unități de protecție și asigurare (un batalion de apărare antiaeriană și o batalion de sprijin).
Cu toate acestea, înzestrarea MDTF arată că fi folosită mai degrabă în zona informațiilor strategice de angajare în luptă. Va putea pune la dispoziție aceste informații tuturor marilor unități aliate de rachete cu rază medie și lungă de lovire, ceea ce înseamnă că MDTF Europa va fi, cel mai probabil subordonată nemijlocit
Comandamentului 56 Artilerie (ETFC). În ceea ce privește sistemele LRHW, MRC și PrSM, probabil, vor forma o brigadă separată de rachete, care va fi în subordinea tot a ETFC.
