Săptămâna trecută, pe 5 octombrie, s-a desfășurat, la Bruxelles, a doua și ultima reuniune, din acest an, a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire. Evenimentul a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei a propunerilor privind planurile strategice pe care statele membre vor trebui să le elaboreze începând cu 2021.
Un al doilea punct central al discuțiilor a fost consacrat noii “arhitecturi verzi” și legăturii acesteia cu plățile directe. Din partea României a participat Asociația Producătorilor de Porumb din România, membră a Confederației Europene a Producătorilor de Porumb CEPM.
Sarcinile privind elaborarea și implementarea PAC vor fi împărțite între UE și statele membre.
UE definește cadrul general, adică obiectivele de atins (nouă la număr: asigurarea unui venit corect agricultorilor, creșterea competitivității sectorului, asigurarea echilibrului de putere de-a lungul filierei produselor, acțiuni privind schimbările climatice, grija față de mediu, conservarea peisajelor și bodiversității, asigurarea înnoirii generaționale, asigurarea viabilității zonelor rurale și, nu în cele din urmă, protejarea calității și siguranței hranei), indicatorii prin care statele membre vor fi monitorizate în privința implementării și tipurile de măsuri (intervenții) posibile.
La rândul lor, guvernele naționale vor avea obligația elaborării planurilor strategice, rezultat al subsidiarității crescute a noii PAC, trebuind să identifice nevoile, să aleagă – din meniul pus la dispoziție – intervenții potrivite propriului sector agricol și să-și asume responsabilitatea implementării. Planurile strategice vor acoperi plățile directe, măsurile de dezvoltare rurală și noua condiționalitate verde (ce se referă la mediu și climă, bunăstarea animalelor, sănătatea publică, a animalelor și plantelor).
Oficialii Comisiei au mai prezentat propunerea privind utilizarea noilor tehnologii în cadrul IACS (Sistemul Integrat de Administrare si Control) pentru o reglementare și un control mai simple și mai inteligente. Acestea vizează reducerea numărului de vizite pe teren, cu economii directe de timp pentru agențiile de plată și agricultori, promovarea digitalizării și a e-guvernării pentru o prelucrare mai eficientă a aplicațiilor, promovarea noilor tehnologii în perspectiva PAC post-2020 și a orientării spre rezultate.
Citeşte şi Daea: numărul de focare s-a redus
Pe tot parcursul dezbaterilor s-au confruntat două curente de opinie: pe de o parte, organizațiile non-guvernamentale de mediu, doresc, elaborând pe marginea ambiției mai mari proclamate de Comisie drept deziderat privind protecția mediului si clima, condiționarea strictă a plăților directe de îndeplinirea unor indicatori specifici și direcționarea unui procent cât mai ridicat (de chiar 50-60%) din fondurile Pilonului II către măsuri de mediu și climă (în condițiile în care cifra avansată de CE este 30%); de cealaltă parte, confederațiile și asociațiile fermierilor europeni, între care Copa-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, etc.
Odată cu scăderea anunțată, de 5% în termeni nominali a sumelor alocate agriculturii, se pune în discuție o accentuare a dimensiunii climatice și de mediu a acesteia, care presupune resurse suplimentare pe care UE nu și le poate permite, deci ar trebui să-și propună ținte realiste care să permită fermierilor să continue să practice sustenabil agricultura, producând hrană pentru întreaga societate.
Sursa: Comunicat APPR
Articolul Subvențiile fermierilor dezbătute la Bruxelles apare prima dată în Agroteca.
Sursa: Subvențiile fermierilor dezbătute la Bruxelles
