Liderii statelor din Formatul București 9 (B9) și ai țărilor nordice reuniți la Palatul Cotroceni au transmis unul dintre cele mai dure mesaje colective din ultimii ani la adresa Rusiei, avertizând că Moscova reprezintă „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice.
Declarația comună adoptată la finalul summitului vorbește explicit despre consolidarea militară a Flancului estic, creșterea cheltuielilor de apărare, sprijin continuu pentru Ucraina și necesitatea unei NATO „mai puternice și mai pregătite de luptă”.
Ungaria s-a abținut însă de la semnarea documentului, invocând ceea ce a numit o „abținere constructivă”, o nouă distanțare de pozițiile ferme adoptate de majoritatea statelor NATO în raport cu Rusia și războiul din Ucraina.
Ungaria s-a delimitat de declarația comună
În documentul oficial, reprezentanții Budapestei au precizat că nu pot susține actuala formulare a declarației.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit”, se arată în poziția transmisă de partea ungară.
Mesajul confirmă încă o dată diferențele tot mai vizibile dintre guvernul Viktor Orban și restul aliaților occidentali în privința raportării la Moscova și la sprijinul acordat Ucrainei.
Flancul estic devine centrul strategic al NATO
Liderii prezenți la București au insistat asupra ideii că Flancul estic nu mai reprezintă o periferie strategică, ci una dintre cele mai importante zone de securitate ale Alianței.
În declarația finală se vorbește despre o „linie strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”, iar statele participante reafirmă că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective.
Totodată, liderii au susținut creșterea accelerată a investițiilor militare și atingerea pragului de 5% din PIB pentru apărare, într-un context în care NATO încearcă să își întărească postura defensivă în fața amenințărilor venite dinspre Rusia.
Documentul vorbește explicit și despre extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul estic, consolidarea apărării aeriene și anti-drone, dar și despre necesitatea dezvoltării industriei europene și transatlantice de apărare.
Polonia cere mai multă forță și mai puține iluzii
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a avut una dintre cele mai ferme intervenții ale summitului și a avertizat că războiul Rusiei nu este un conflict izolat, ci o încercare de slăbire a NATO și a statelor democratice din regiune.
„Nu suntem la o periferie aici. Este un centru de gravitație al NATO”, a declarat liderul polonez.
Acesta a subliniat că Polonia alocă deja 5% din PIB pentru apărare și a cerut investiții „credibile” pentru descurajarea Rusiei.
„Securitatea Europei nu va fi garantată numai de declarații. Va fi garantată de putere, pregătire, solidaritate și hotărâre”, a afirmat Karol Nawrocki.
Președintele polonez a atras atenția și asupra Belarusului, despre care spune că sprijină activ efortul de război al Rusiei și permite desfășurarea unor acțiuni ostile împotriva Ucrainei de pe propriul teritoriu.
În discursul său, Nawrocki a insistat că statele din Europa Centrală și de Est înțeleg poate mai bine decât alte regiuni ale Europei riscurile generate de agresivitatea Kremlinului.
„Știm mai bine decât oricine cât costă să te culci pe o ureche, cât costă să subestimezi un adversar”, a avertizat liderul de la Varșovia.
Zelenski: „Rusia atacă masiv Ucraina chiar în timpul summitului”
În timp ce liderii NATO discutau la București despre securitatea regională, Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia desfășura un nou atac masiv asupra Ucrainei.
„În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina, în diferite regiuni”, a declarat președintele ucrainean.
Zelenski a insistat că sprijinul occidental trebuie continuat și accelerat, în special în domeniul producției de drone și al echipamentelor militare.
Liderul de la Kiev a vorbit despre un pachet european de sprijin de 90 de miliarde de euro și a cerut ca primele finanțări să ajungă rapid în industria ucraineană de apărare.
„Cel mai important lucru care oprește Rusia în momentul de față este apărarea noastră”, a spus acesta.
Președintele ucrainean a cerut și ca summitul NATO programat în iulie la Ankara să transmită un mesaj clar de unitate și forță.
„Evenimentul din iulie trebuie să demonstreze că NATO este puternică, că nu se va destrăma, nu va fi slăbită sau nu va rămâne în urmă”, a declarat Zelenski.
În intervenția sa, liderul ucrainean a insistat că Rusia trebuie împiedicată să mai poată dicta condiții vecinilor săi sau să pornească războaie fără consecințe.
Nicușor Dan: finalul războiului va influența securitatea Europei
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că sprijinul pentru Ucraina nu reprezintă doar o problemă regională, ci una care ține direct de securitatea europeană și a NATO.
„Lupta eroică a poporului ucrainean este extrem de importantă pentru securitatea noastră, pentru securitatea Europei, pentru securitatea NATO”, a declarat șeful statului.
Acesta a avertizat că modul în care se va încheia războiul va influența întreaga arhitectură de securitate europeană pentru următorii ani.
„Am fost de acord să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă”, a transmis Nicușor Dan.
Summitul confirmă schimbarea de strategie a NATO
Mesajul transmis la București arată că statele din Europa de Est încearcă să joace un rol tot mai important în definirea strategiei NATO.
Declarația comună condamnă explicit sabotajele, atacurile cibernetice și operațiunile hibride atribuite Rusiei, dar și încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul estic.
Liderii reuniți la Cotroceni au reafirmat sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au transmis că presiunea asupra Moscovei trebuie intensificată pentru a forța Rusia să se angajeze în negocieri reale de pace.
Dacă în urmă cu un deceniu Flancul estic era tratat adesea ca o zonă secundară a NATO, războiul din Ucraina a schimbat complet prioritățile Alianței.
Summitul de la București confirmă că securitatea Europei se discută astăzi tot mai mult între Marea Baltică, Marea Neagră și frontiera estică a NATO — exact regiunile care avertizau de ani întregi asupra riscului reprezentat de Rusia.
