Tânăra primăriță, model pentru România

0

„Hai că putem!” este motto-ul care a însuflețit ulițele satelor din comuna Petriș, județul Arad. Este de necrezut că în România și mai ales în mediul rural servilismul și slugărnicia nu-și mai au locul în administrația publică locală, dar iată că zicala „niciodată să nu spui niciodată” nu este întâmplătoare.

Cine și-ar fi imaginat că un tânăr născut și crescut în capitală poate fi ales edil și chiar iubit de comunitatea unei comune uitată de lume la marginea țării? Ba mai mult de atât, când tânărul este de fapt o tânără și frumoasă fată de București, ar părea nefirească intenția acesteia de implicare în viața și sărăcia care pândește la tot pasul satele României.

Primăriță tânără, indepedentă și cu voință de fier, Irina Onescu ne dă o gură de aer proaspăt și încrederea că România poate fi salvată.

„Sunt femeie, am 32 de ani, sunt necăsătorită, am părul roz, tatuaj pe spate, vorbesc mult și colorat și nu prea dau pe la biserică. Unde mai pui că sunt și mitică (bucureșteancă). Și da, cu toate astea, de un an de zile sunt Primarul comunei Petriș din județul Arad.

Un Primar tânăr, independent și idealist, care crede în oameni și în potențialul lor de a face lucruri mărețe. Ce să mai, o naivă…

Neînregimentarea mea politică este o opțiune personală, deși, ca tot omul, am și eu propriile afinități în acest sens. Sunt liberală în gândire, un liberalism ideologic care însă nu mă face atât de fanatico-absurdă încât să cred că orice altă doctrină este greșită ori să critic opțiunile altora. Am zis-o și o voi mai spune, în parcursul meu administrativ încă nu am întâlnit oameni care să mă forțeze să îi privesc prin prisma culorii politice. Asta pentru că nu îmi stă în fire să fiu neprietenoasă și nici să am prejudecăți.

Nu am nimic de împărțit cu nimeni și nu port pică celor care nu mă plac, nu mă susțin sau nu sunt de acord cu mine. Și nu spun lucrurile astea doar pentru că sună bine, ci pentru că sunt adevărate și mă caracterizează.

Mi-am asumat un job care îmi cere să reprezint echidistant interesele unei mase neomogene de indivizi, care în ansamblul ei se numește “comunitate”. Cum aș putea face asta dacă m-aș poziționa solidar cu doar o parte din ei și i-aș marginaliza pe ceilalți?

Îmi cer scuze dacă în idealismul meu refuz să mă conformez sau să mă adaptez sistemului administrativ tradițional, slugarnic, parvenit și avid de putere. Oamenii sunt sătui de circ și hoție. Iar eu sunt înainte de toate om.

M-am implicat în administrația publică pentru a încerca să schimb ceva în bine, nu pentru a îngroșa rândurile celor servili. Știu, nu încălzește pe nimeni integritatea mea, dar vă întreb: cum poate un om care nu se respectă pe sine să îi respecte pe alții?

Dacă erai roșie… Dacă erai albastră… Dacă erai mov… NU, fraților!

Alternanța la putere e firească. Azi roșu, mâine albastru, poimâine mov… Singura constantă a curcubeului politic trebuie să fie responsabilitatea actului de guvernare. Asta trebuie să primeze. Asta trebuie să conteze. Alternanța trebuie să fie dictată doar de un eșec în a reprezenta interesele sociale și economice ale țării. Și NU, nu trebuie să fim pasivi, să plecăm capul ori să ne resemnăm într-o auto-indusă neputință. Vrei să se schimbe ceva în țara asta? Ia atitudine!

Într-o Românie în care până și banii au un preț, singurul lucru pe care îl poți vinde dar nu îl mai poți răscumpăra este omenia.

Eu refuz să mă vând, indiferent de ofertă!”

Primar Irina Onescu

2017, comuna Petriș, Arad, România

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele