Tarcea crede că sesizarea lui Iordache încalcă voința Curții Constituționale

0

Cristina Tarcea consideră că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale a României, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

“Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care prin decizia numărul 538 din 2018 (…), a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate. Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu îşi poate delega atribuţiile constituţionale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, poate face o asemenea delegare”, a spus preşedintele ÎCCJ în faţa plenului CCR, care discută sesizarea în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Instanţa Supremă şi Parlament.

Preşedintele ÎCCJ a reamintit că CCR, în decizia invocată, a decis că printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru sunt şi acelea de sesizare a Curţii Constituţionale cu un conflict juridic de natură constituţională.

Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizarea privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

Citește și Informațiile din valiza TelDrum au legătură cu un dosar în lucru la DNA

Pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a declarat că a sesizat Curtea Constituţională privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Instanţa supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache.

În calitatea sa, Florin Iordache a depus la CCR o sesizare în care susţine că există un conflict de natură constituţională între Înalta Curte şi Parlament, deoarece cei de la ICCJ nu au constituit completurile specializate aşa cum prevede Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele