Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lider al ALDE, a criticat, duminică, opinia preliminară publicată de Comisia de la Veneția, susținând că din punct de vede juridic este ”extrem de subțire”, fiind de fapt o opinie politică.
”Un astfel de document, denumit «opinie preliminară» nu trebuia făcut public, pentru că el presupune că urmează să fie modificat. Nu știu care sunt procedurile prin care se ajunge la opinia preliminară, dar prima remarcă pe care vreau să o fac pe fond (este că – n.r.) acest document este un document care din punct de vedere juridic mi s-a părut extrem de subțire. Este un document politic, este o opinie politică exprimată din partea Comisiei de la Veneția. Nu e normal. Comisia de la Veneția trebuia să analizeze subiectele de ordin juridic, nu opțiunile politice”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu la România TV.
Comisia de la Veneţia a prezentat vineri avizul preliminar pe tema proiectelor de amendamente asupra a trei legi din România în domeniul justiţiei, după sesizări de evaluare făcute de preşedintele României şi de Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În conformitate cu procedura avizelor preliminare în cazurile urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat transmiterea evaluării autorităţilor române. Comisia de la Veneţia urmează să susţină acest aviz, fără modificări, în sesiunea plenară din octombrie.
Potrivit raportului, Comisia de la Veneţia formulează următoarele recomandări adresate autorităţilor din România:
– „să reexamineze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire / revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor, precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”;
– „să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”;
– „să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”.
Acest tip de mesaj la diversele reacții venite din exterior este unul tot mai întâlnit în rândul politicenilor români. De aproximativ 1 an și jumătate încoace, încă de la protestele anti OUG 13 din Piața Victoriei, o serie de politicieni din țară s-au arătat dezinteresați sau au prezentat o atitudine superficială cu privire la reacțiile de îngrijorare venite dinspre diverse instituții europene vis-a-vis de schimbările din domeniul justiției pe repede înainte.
Chiar azi, europarlamentarul Maria Grapini a criticat declarația fostului șef CCR, Augustin Zegrean, care spunea că este obligatoriu ca autoritățile române să țină cont de recomandările făcute de Comisia de la Veneția.
„Din puțul gândirii a domnului Zegrean:” Recomandările Comisiei de la Venetia sunt obligatorii!” Pai, domnule Zegrean, daca e recomandare cumva sa fie obligatie? Apoi, daca deciziile luate intr-un stat membru sunt constitutionale, cum poate cineva din afara sa ne oblige sa schimbam? Nu mai suntem stat independent? Sau nu ati auzit ce-a spus Comisia Europeana acum trei zile? “ nu comentam deciziile curților constitutionale din statele membre!” Dar mai bine sa ne gândim la duminica de maine!”, a scris Grapini pe Facebook.
Citește și Tăriceanu arată că îi pasă de constituție, doar când vrea
De Vlad Mitu
