Președintele Vladimir Putin este urmărit îndeaproape de experți și oficiali care se tem că Rusia ar putea plănui o escaladare militară cu vecina sa, Ucraina.

Zeci de mii de trupe ruse s-au adunat la granița cu Ucraina, iar experții se tem că Rusia ar putea fi pe cale să repete invazia și anexarea peninsulei ucrainene Crimeea din 2014, care a provocat indignare globală și sancțiuni împotriva Moscovei.

„Toți ar trebui să fim foarte îngrijorați, ca să fiu sincer, împărtășesc această evaluare”, a spus Michal Baranowski, director și membru senior la Biroul din Varșovia al German Marshall Fund, la CNBC, când a fost întrebat dacă Rusia ar putea fi pe cale să inițieze o acțiune militară împotriva Ucrainei. Acesta a descris relația Rusiei cu Ucraina drept extrem de tensionată și fiind un conflict „în pragul războiului”.

„Această evaluare este împărtășită de mulți aici, la Varșovia și la Washington, D.C.”, a adăugat Hadley Gamble, miercuri pentru CNBC, spunând că „observăm o creștere semnificativă a amenințărilor la granița cu Ucraina. Deci, este într-adevăr un moment cheie pentru Occident să intensifice presiunea împotriva lui Putin”.

Săptămâna trecută, oficialii americani i-au avertizat pe omologii lor europeni că Rusia ar putea evalua o potențială invazie a Ucrainei. Ministerul Apărării de la Kiev a declarat la începutul lunii noiembrie că aproximativ 90.000 de soldați se adună la graniță, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că există aproape 100.000 de soldați ruși la graniță, a raportat Reuters.

La rândul său, întrebat dacă Rusia plănuiește o invazie militară în Ucraina, Putin a respins o astfel de informație drept „alarmist” într-un interviu pentru Rossiya 1 weekendul trecut.

Rusia a încercat, de asemenea, să minimalizeze mișcările trupelor sale, secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, afirmând săptămâna trecută că „mișcarea trupelor pe teritoriul nostru nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare a nimănui”, potrivit Associated Press.

Preocupările cu privire la posibila următoare mișcare a Rusiei atunci când vine vorba de Ucraina, care a făcut parte din Uniunea Sovietică înainte de dizolvarea sa în 1991, vin pe un fundal mai larg de deteriorare a relațiilor dintre Rusia și aliații săi, pe de o parte, și Europa și SUA, pe de altă parte.

Au apărut tensiuni pe mai multe fronturi, de la energie și amestec politic, la războiul cibernetic și migranți, Rusia fiind acuzată că a ajutat Belarus să orchestreze o criză în creștere a migranților la granița UE.

Expertul rus Timothy Ash, un strateg senior al piețelor emergente la BlueBay Asset Management, a remarcat marți că „se simte că Putin se pregătește pentru război cu Ucraina. Are motivul, oportunitatea și arma”.

Motivul lui, a spus Ash, a fost că „își dorește Ucraina, deoarece nu a acceptat niciodată pierderea acesteia în ′91 odată cu prăbușirea URSS și vede Ucraina ca fiind esențială pentru viziunea lui despre Rusia Mare”.

Oportunitatea, a spus Ash, a fost că „Occidentul este slab, divizat și lipsit de concentrare. Biden se concentrează pe China, Europa pe gaz, migranți și Balcani. Ucraina este slabă din punct de vedere politic.”

Care este potențiala armă a lui Putin?

„Ei bine, o forță de invazie de câteva sute de mii în/în jurul Ucrainei, inclusiv forțe deja în Donbas și Crimeea. Adăugați gaz, migranți, intrigi politice, cibernetice, spațiu”, a spus Ash, conform CNBC.

Preocupări internaționale

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat săptămâna trecută că Washingtonul este îngrijorat de rapoartele privind „activitatea militară neobișnuită a Rusiei” în apropierea graniței Rusiei cu Ucraina, avertizând că, în cazul în care Rusia „comite alte acte agresive împotriva Ucrainei, noi suntem hotărâți, iar Germania se angajează să ia măsurile corespunzătoare.” El nu a precizat ce ar putea presupune acea acțiune.

Liderii europeni au continuat să-și exprime îngrijorările în această săptămână.

Miniștrii de externe ai Germaniei și Franței, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, au emis o declarație, marți, în care își promit „sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

„Pe fundalul îngrijorărilor reînnoite cu privire la mișcările de trupe și materiale rusești în apropierea Ucrainei, solicităm Rusiei să-și exercite reținerea și să ofere informații transparente despre activitățile sale militare. Orice nouă încercare de a submina integritatea teritorială a Ucrainei ar avea consecințe grave”, au spus miniștrii.

Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni pe Twitter că alianța militară „monitorizează îndeaproape concentrațiile mari și neobișnuite de forțe ruse în apropierea granițelor Ucrainei. Facem apel la Rusia să fie transparentă, să prevină escaladarea și să reducă tensiunile.”

Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a spus luni lui Putin că țara sa este pregătită să apere integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Dar cât de departe ar merge UE și SUA pentru a apăra Ucraina este incert.

Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre Ucraina și au spus că „sprijin pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei”, dar nu au menționat cât de departe vor merge pentru a proteja țara.

Ucraina a spus că Occidentul trebuie să trimită un mesaj puternic Moscovei pentru a nu lua nicio măsură agresivă.

„Dacă vom continua să avem parteneri occidentali puternici care ne stau alături și aceștia iau acțiuni hotărâte, acest lucru ne va ajuta să prevenim războiul și să prevenim vărsarea de sânge și acesta este lucrul asupra căruia ne concentrăm acum”, a declarat ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, miercuri la BBC.

Tensiuni pe alte fronturi

Rusia a fost acuzată că a contribuit la declanșarea unei alte crize la granița dintre Belarus și Polonia, unde mase de migranți, în principal din Orientul Mijlociu, s-au adunat în încercarea de a intra în UE.

Aliatul lui Putin, Belarus, a fost acuzat că a „armat” migranții și că a creat criza migranților (în esență, prin invitarea migranților în țară, știind că vor încerca apoi să intre în UE prin Polonia) pentru a destabiliza blocul și a distrage atenția de la Rusia și acumularea trupelor sale.

Belarus neagă că a provocat criza migranților, iar Rusia neagă orice implicare, secretarul de presă al lui Putin spunând reporterilor săptămâna trecută că „Rusia – ca și alte țări – încearcă să se implice în rezolvarea situației”.

O altă sursă de tensiune subiacentă este energia, Rusia fiind acuzată că a orchestrat o criză a prețurilor energiei în Europa în ultimele luni prin reținerea livrărilor în timp ce așteaptă undă verde de reglementare pentru gazoductul litigios Nord Stream 2, care își va trimite livrările de gaz în Europa, ocolind Ucraina.

Autoritățile de reglementare germane au suspendat procesul de certificare a conductei săptămâna aceasta, spunând că societatea sa de operare trebuie să respecte legislația germană înainte de a putea aproba conducta. Drept urmare, prețurile gazelor au crescut în Europa marți.

Conducta este controversată în Europa, Polonia și Ucraina spunând că proiectul amenință securitatea energetică a Europei (Ucraina va pierde, de asemenea, din taxele vitale de tranzit de gaze pe care le câștigă atunci când livrările de gaze intră în Europa prin propriile conducte). Statele Unite ale Americii (care concurează cu Rusia pentru o cotă din piața de gaze a Europei) și-au exprimat, de asemenea, dezacordul cu privire la conductă.

Nord Stream 2 pune cu siguranță o problemă pentru Europa; pe de o parte, se bazează pe importurile de gaze ale Rusiei (aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale UE provin din Rusia), dar a promis că va proteja Ucraina, o țară care are ambiții de a adera la UE, spre supărarea Rusiei.

Prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson a avertizat la începutul acestei săptămâni că UE trebuie să aleagă între „concentrarea” gazului rusesc și sprijinirea Ucrainei.