România se află pe punctul de a trece de la o ţară de emigranţi la una de imigranţi, la fel ca Italia anilor ’70, scrie The Economist.
În România, economia a crescut constant în ultimul deceniu, cu un plus de 4,7% anul trecut. Produsul Intern Brut per capita, în 2010, ajustat pentru preţuri, a fost de 53% din media Uniunii Europene, iar în 2021 ajunsese la 74%. În paralel, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane în 1990, la 19 milioane acum. Totodată, rata natalităţii s-a prăbuşit după 1989 şi milioane de români au emigrat, iar ţara se confruntă acum cu o lipsă de forţă de muncă fără precedent.
Deși mulți oameni încă emigrează pentru un salariu mai bună în altă parte, alţii se întorc acasă. Iar populaţia de origine străină a României creşte în continuu.
Aflându-se în fața unei penurii a forţei de muncă, care îi ameninţă stabilitatea economică, România a început să atragă tot mai mulţi muncitori asiatici. La ușile birourilor de imigrare, vietnamezii, indieni sau nepalezii formează acum cozi lungi, aşteptând să îşi reînnoiască permisele de şedere și de muncă.
Dacă în 2017 România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE, aceasta a crecut la 100.000 în 2022, însă multe permise au fost utilizate pentru reînnoirea vizelor pentru lucrătorii aflaţi deja aici.
La sfârşitul anului trecut, în ţară erau 113.520 de cetăţeni din afara UE, o creştere de 110% în doar 5 ani. Sunt, de asemenea, aproape 55.000 de cetăţeni europeni, 113.000 de refugiaţi din Ucraina şi cam 200.000 de imigranţi din Republica Moldova, deşi cei mai mulţi dintre aceştia sunt cetățeni români. Șeful biroului Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Bucureşti, Mircea Mocanu, spune că estimările sale arată că până în 2030 în România vor fi 600.000 de străini.
Citiți și: Nevoia de muncitori sezonieri se resimte cel mai mult în HoReCa şi Turism
