Țări

Topul celor mai bune țări pentru educație în 2017

Redactie

Potrivit clasamentului „Cele mai bune țări pentru educație”, secțiune din cadrul topului „Cele mai bune țări”, proiect realizat anual în Statele Unite și publicat la 7 martie, sistemele de învățământ din Canada, Marea Britanie și Germania se dovedesc a fi cele mai eficiente, anunță Agerpres.

Pentru alcătuirea topului din 2017 al celor mai bune țări, realizat, în parteneriat, de compania de marketing Y&R, BAV Consulting și Wharton School din cadrul Universității Pennsylvania, au fost colectate date de la peste 21.000 de participanți la studiu din patru regiuni care au alcătuit un clasament în care au fost incluse 80 de țări — cu 20 mai multe față de anul trecut — evaluate în funcție de anumite criterii specifice.

Canada se află pe locul unu în topul celor mai bune țări pentru educație

În cadrul secțiunii „Cele mai bune țări pentru educație” (Best Countries for Education) cuprinsă în acest top, pe primul loc se află Canada, stat în care învățământul primar și secundar este obligatoriu începând cu vârsta de 5 ani și în care fiecare provincie are o autoritate de profil, inexistența unei structuri centrale dovedindu-se în acest sens de bun augur.

Pe locul al doilea se află Marea Britanie, unde învățământul este obligatoriu între 5 și 16 ani, iar elevii trec prin patru stagii ale curiculei naționale. În această țară se află și unele dintre universitățile cel mai bine cotate din lume.

Locul 3 este ocupat de Germania unde, după încheierea școlii primare, de patru clase, elevii pot continua educația pe una dintre cele trei căi, în funcție de performanțele școlare: gimnaziu, „Realschule” (care combină latura academică cu cea practică) și Hauptschule” care permite continuarea studiilor într-o școală profesională. Elevii din Germania se numără printre cei mai tineri care sunt înscriși în programele academice.

Citeste si...  Documentaţie istorică privind Şcoala de Arte şi Meserii (1872), Ploieşti

Pe locul 4 se află Australia, unde educația din fiecare stat și teritoriu este gestionată după un sistem local, după standarde naționale implementate în 2014. Curicula australiană, condusă de o agenție independentă, elaborează ghidurile pentru conținutul și scopurile propuse la nivelurile școlare primare și secundare. În ceea ce privește nivelul superior, Guvernul australian oferă o diversitate de programe de împrumut pentru a-i sprijini pe studenți să își achite taxele la facultăți.

Situată pe locul 5, Franța are un sistem de învățământ bazat pe o curiculă națională, acesta fiind obligatoriu între 6 și 16 ani.

România ocupă locul 37 în clasamentul în care au fost incluse 80 de țări

România ocupă locul 37 în clasamentul Cele mai bune țări pentru educație”, în care statele sunt cotate în funcție de scorurile obținute în urma compilării a două caracteristici evaluate în mod egal: gradul de dezvoltare al sistemului public de învățământ și atractivitatea pentru înscrierea în învățământul superior. Al treilea atribut — existența unor universități de top — care a fost prezent în clasamentul similar întocmit în 2016, nu a mai fost luat în calcul în acest an, potrivit US News.

Citește și: Astăzi a început simularea probelor scrise la examenele naționale

Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda au unele dintre cele mai mari bugete pentru educație raportat la produsul intern brut, potrivit Băncii Mondiale. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) susține că finanțarea învățământului nu este în mod necesar definitorie pentru performanța academică, însă aceste state scandinave se situează în general în primul sfert al clasamentului, depășind în general state asiatice în care elevii și studenții sunt presați să aibă rezultate bune. Coreea de Sud, unde copiii merg la școală în fiecare zi a săptămânii, ocupă locul 22 fiind al treilea stat asiatic din top, precedat de Japonia (locul 10) și de Singapore (poziția 20).

Citeste si...  Danemarca mai taie din locurile pentru studenții internaționali: 1 din 4 viitori studenți trebuie să se orienteze către alte țări

Proiectul Cele mai Bune Țări” ne permite să clasificăm modul în care percepțiile globale le afectează prosperitatea”, susține David Reibstein, profesor de marketing la Wharton School. Am aflat că accentul pus pe educație și cetățenie — inclusiv drepturile omului, egalitatea de șanse, libertatea religioasă și altele — pot contribui în mai mare măsură la prosperitate decât formele tradiționale de putere, precum evoluția în domeniul militar”, a completat acesta.

Sursa foto: www.jericofarm.co.uk

 


Distribuie articol:
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *