Dincolo de mizele mici care ocupă agenda publică, plină de obsesii locale, cu arhive, fantome și securiști de mucava, știrea zilei, menită să provoace frisoane, vine dinspre SUA.
Există informații că președintele Donald Trump a decis să retragă SUA din Acordul de la Paris privind combatarea schimbărilor climatice, transmite Reuters. La summit G7 din Sicilia, președintele Trump a refuzat să-și afirme susținerea față de Acordul de la Paris, declarând că are nevoie de timp suplimentar pentru a lua o decizie. El a transmis ulterior pe Twitter că își va anunța decizia în cursul acestei săptămâni.
100.000.000.000 de dolari vs. viitorul omenirii
În cadrul celei de-a 21-a Conferință ONU, desfășurată între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015 la Paris, când a fost semnat Acordul Global, s-a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul acestui secol, creşterea temperaturii trebuie limitată până la doar 2 grade. Suma necesară pentru aplicarea măsurilor care să permită atingerea acestui obiectiv se ridică la aproximativ 100.000.000.000 de dolari. ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020.
Ce prevede Acordul
Acordul de la Paris va intra în vigoare din 2020 și trebuie să includă toate cele peste 190 de state părți la Convenția Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Acestea trebuie să prezinte contribuții naționale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creștere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, până în anul 2050 (față de anul 1850). Importanța acțiunii a fost subliniată de Ban Ki-Moon, secretarul general ONU. Potrivit acestuia economia mondială trebuie să devină neutră din punct de vedere al carbonului, până la sfîrșitul secolului. S-a accentuat sensul ultimativ al acțiunii pentru actuala generație, prima afectată major de schimbările climatice și ultima care poate acționa pentru ca aceste schimbări să nu devină ireversibile. Apelul la mobilizarea națiunilor pentru semnarea noului acord global are loc în contextul în care, la nivel mondial, sunt înregistrate creșteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră, cele mai mari cantități de GES provenind din China și SUA. Astfel, la nivelul anului 2012, China înregistra emisii în creștere cu 190% față de nivelul anului 1990, în timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, în creștere cu 4,3% față de anul 1990. La nivel European emisiile au înregistrat o scădere de 20% în aceeași perioadă, situându-se la 4,7 miliarde de tone CO2. La New York, SUA au anunțat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 până în anul 2030 și au cerut ca economiile dezvoltate, dar și cele emergente să se ralieze acestui efort, acționând ca o comunitate globală. În anul 2012 a avut loc o consultare publică cu privire la viitorul programului LIFE+, instrumentul Comisiei Europene de finanţare a politicilor de mediu. Astfel s-a stabilit ca în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014 – 2020 să fie prevăzut un program specific de mediu si combatere a schimbarilor climatice, care să beneficieze de o finanţare consistentă. Achim Steiner, membru activ în cadrul Programului ONU pentru Mediu, a declarat că schimbările climatice vor mări „exponenţial” amploarea dezastrelor naturale. Consiliul de Securitate a dezbătut în urmă cu doi ani problemele legate de mediu, cu această ocazie fiind făcută o legătură între schimbarea climatică şi pacea lumii.
