Uniunea Europeană ar obţine venituri suplimentare de 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale, dacă se va ajunge la un acord în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu privire la un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global, arată un studiu publicat marţi, informează Reuters.
Conform acestui studiu, elaborat de EU Tax Observatory pentru instituţiile europene, veniturile suplimentare pentru blocul comunitar s-ar tripla, până la 170 de miliarde de euro, dacă nivelul convenit al viitorului impozit minim ar fi de 25%.
Luna trecută, SUA au propus un impozit minim pe profitul companiilor valabil la nivel global de cel puţin 15%, o propunere susţinută de multe state din UE, iar nivelul de 15% este considerat şi cel mai probabil compromis comparativ cu nivelul mult mai mare de 25%.
Dacă se va ajunge la un acord, acesta va fi parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a regulilor privind taxarea companiilor multinaţionale în era comerţului digital transfrontalier, în condiţiile în care acum mari firme, precum Alphabet şi Facebook, plătesc taxe foarte mici prin mutarea sediilor în ţări cu o fiscalitate avantajoasă, cum sunt Irlanda, Luxemburg sau Olanda.
Însă nivelul final al impozitului minim pe profitul companiilor va depinde de un acord în cadrul OECD şi va include de asemenea un acord cu privire la taxarea multinaţionalelor, respectiv dacă toate veniturile sunt taxate în ţara natală sau în ţara în care veniturile sunt generate.
Cu toate acestea, studiul elaborat de EU Tax Observatory, citat de Agerpres, subliniază că Uniunea Europeană ar putea strânge mai mulţi bani din majorarea taxelor pentru propriile sale companii decât prin taxarea companiilor din afara blocului comunitar. De asemenea, studiul susţine că nu este necesar ca toate ţările să fie de acord cu un nivel mai mare al impozitului minim pentru ca acest instrument să fie eficient.
„Dacă un număr suficient de state unde îşi au sediul multinaţionalele aplică un impozit minim substanţial, paradisurile fiscale nu vor mai putea atrage activitate sau profituri prin oferirea unor impozite scăzute”, se arată în studiul citat.
Propunerea administraţiei americane a fost salutată recent şi de directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care a apreciat că aceasta va permite ţărilor să investească mai mult în domenii esenţiale precum educaţia, sănătatea sau infrastructurile.
Cu toate acestea, oficialul FMI a recunoscut că introducerea unui astfel de impozit valabil la nivel gobal va fi deosebit de dificil pentru că trebui găsit un consens cu privire la „nivelul ideal”, adică acela care este benefic atât pentru economia mondială dar satisface şi autorităţile fiscale din fiecare ţară.
