Un cadru didactic din 4 va trebui înlocuit, în următorii 10 ani

0

 

Conform Federației Sindicatelor din Educație “Spiru Haret”, România va trebui să înlocuiască, în următorii 10 ani, aproximativ unul din patru profesori din totalul cadrelor didactice active, în condiţiile în care, în prezent, 26% dintre cadrele didactice au vârsta de 50 de ani şi peste. Problema este îngrijorătoare la nivel național, deoarece, din ce în ce mai puțini elevi aleg meseria de dascăl.

În România, profesorii au, în medie, vârsta de 43 de ani

“Dincolo de intenţia declarată a unui astfel de eveniment – de a aduce în atenţia publică un domeniu de activitate şi profesioniştii săi, o “Zi Mondială” este, de multe ori, şi un moment de bilanţ: se “contabilizează” reuşite, evoluţii, statut social, perspective, direcţii de dezvoltare. Anul acesta, Ziua Mondială a Educaţiei are ca temă “Profesorii tineri, viitorul profesiei!”. Se încearcă astfel să se tragă un semnal de alarmă, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene ne confruntăm cu o îmbătrânire generală a corpului profesoral. În ceea ce priveşte România, potrivit Studiului Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Teaching and Learning International Survey – TALIS) realizat în 2018, profesorii au, în medie, vârsta de 43 de ani, apropiată de vârsta medie a profesorilor din ţările participante la TALIS (44 de ani). Mai mult, 26% dintre profesorii din România au vârsta de 50 de ani şi peste (media OCDE fiind 34%). Aceasta înseamnă că, în următorii zece ani, România va trebui să înlocuiască aproximativ unul din patru profesori din totalul cadrelor didactice active”, notează sursa citată.

Meseria de profesor, birocratizată și politizată excesiv

Potrivit sindicaliştilor din Educaţie, foarte puţini dintre absolvenţii de şcoală generală vor să urmeze un liceu pedagogic, “pentru că, în ultimii 30 de ani, imaginea publică şi prestigiul profesiei de dascăl a fost complet distorsionată”.
“Cum se face că aceste “reforme” sunt concepute exclusiv în “eprubetele” aşa-zişilor specialişti în educaţie, fără ca aceia care lucrează zi de zi cu elevii, cu părinţii – oamenii de la catedră – să fie consultaţi? Iar dacă, totuşi, li se cere părerea, e doar o formalitate, căci obiectivul principal este să copiem, fără discernământ, tot felul de “reţete” din afara ţării! Cine este vinovat pentru subfinanţarea cronică a şcolii publice româneşti, astfel încât generaţia tânără să nu-şi mai dorească să practice o profesie fără resurse materiale şi financiare, birocratizată şi politizată excesiv? Cum s-a ajuns la scăderea prestigiului social (până aproape de anulare) a profesiei de dascăl? Simplu! Prin ignorarea, prin devalorizarea muncii şi prin transformarea celui de la catedră în “vinovatul de serviciu” pentru toate defectele unei societăţi aflate în derivă”, susţin reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor “Spiru Haret”.

Citește și E oficial: profesorii pot avea statut de autoritate publică

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele