Ungaria nu mai este o democrație pe deplin funcțională, au declarat joi membrii Parlamentului European într-o rezoluție, care nu are efect legislativ, ci reprezintă un impuls politic puternic.
În schimb, țara ar trebui să fie considerată un „regim hibrid de autocrație electorală”, în care alegerile sunt organizate în mod regulat, dar fără a respecta normele democratice de bază.
„Există un consens din ce în ce mai mare în rândul experților că Ungaria nu mai este o democrație”, au declarat europarlamentarii, citând o serie de indici internaționali care au retrogradat în ultimii ani statutul Ungariei.
În rezoluția lor, eurodeputații arată cu degetul direct spre premierul Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, și condamnă „eforturile deliberate și sistematice” ale guvernului său de a submina valorile fundamentale ale UE.
Europarlamentarii își exprimă îngrijorarea cu privire la o listă lungă de drepturi fundamentale pe care le consideră amenințate, inclusiv sistemul electoral, independența sistemului judiciar, viața privată, libertatea de exprimare, pluralismul mass-media, libertatea academică, drepturile LGBTIQ și protecția minorităților și a solicitanților de azil.
Deputații europeni au criticat, de asemenea, instituțiile UE pentru că au permis ca regresul democratic să rămână necontrolat.
Parlamentul „își exprimă regretul profund că lipsa de acțiune decisivă a UE a contribuit la o prăbușire a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, transformând țara într-un regim hibrid de autocrație electorală”, se arată în raportul interimar.
Textul a fost adoptat joi cu o largă majoritate: 433 de voturi „pentru”, 123 „împotrivă” și 28 de abțineri.
Condus de Gwendoline Delbos-Corfield, o eurodeputată franceză care face parte din grupul Verzilor, raportul examinează evoluțiile care au avut loc în Ungaria de când hemiciclul a declanșat procedura articolului 7 în 2018.
Vezi și Viktor Orban anunță plafonarea de lungă durată a prețurilor în Ungaria
Aceasta este prima dată când o instituție a UE declară că un stat membru nu este o democrație adecvată, o condiție esențială pentru a adera la blocul comunitar.
„Situația din Ungaria s-a degradat dramatic”, a declarat Delbos-Corfield pentru Euronews cu o zi înainte de vot. „Peste tot, avem degradare și s-a ajuns acum ca [țara] să nu mai fie o democrație”.
Articolul 7, considerat drept opțiunea nucleară, poate priva un stat membru de drepturile de vot în elaborarea politicilor UE, dar necesită un vot în unanimitate în Consiliu pentru a merge mai departe. Polonia, o altă țară care face obiectul articolului 7, a ajuns la un acord cu Ungaria pentru a-și bloca reciproc procedura.
„Orice întârziere suplimentară a unei astfel de acțiuni ar echivala cu o încălcare a principiului statului de drept de către Consiliul însuși”, avertizează deputații europeni.
Pe lângă încălcările drepturilor fundamentale, raportul mai spune că în Ungaria au existat acțiuni „limitate” împotriva corupției, clientelismului și nepotismului în administrația publică, precum și a deficiențelor în domeniul achizițiilor publice.
Vezi și UPDATE: Primarul liberal al Budapestei, Gergely Karacsony, nu vrea universitate chineză în metropolă
Banii UE sunt sub control
De ani de zile, Ungaria se află sub o supraveghere tot mai intensă din partea Bruxelles-ului.
Comisia Europeană a lansat în aprilie așa-numitul mecanism de condiționalitate, un nou sistem care poate îngheța partea alocată unei țări din bugetul UE atunci când interesele financiare ale blocului sunt potențial puse în pericol.
Johannes Hahn, comisarul european pentru buget, a propus o reducere cu 70% a finanțării acordate Ungariei dacă guvernul nu reușește să pună în aplicare măsurile necesare pentru consolidarea standardelor democratice și combaterea eficientă a corupției.
În fiecare an, Ungaria primește peste 6 miliarde de euro din fondurile UE, dintre care cea mai mare parte sprijină proiecte de coeziune.
În plus, Ungaria rămâne singurul stat membru care nu are un plan de redresare COVID-19 aprobat. Comisia a cerut reforme în schimbul aprobării planului, în valoare de 7,2 miliarde de euro sub formă de granturi.
Pe măsură ce criza energetică se agravează și inflația crește vertiginos, Budapesta a început să facă demersuri la Bruxelles în încercarea de a debloca banii. Premierul Orbán a semnat la începutul acestei luni un decret pentru înființarea unei agenții anticorupție, împreună cu un grup de lucru separat, cu delegați guvernamentali și neguvernamentali.
Raportul Parlamentului European îndeamnă Comisia Europeană să se abțină de la aprobarea planului de redresare până când toate reformele privind statul de drept vor fi puse în aplicare și să împiedice finanțarea proiectelor de coeziune care ar putea implica încălcări ale legii.
„Recomandarea mea [pentru Comisie] ar fi să nu se lase păcălită de pretinsele reforme”, a spus Delbos-Corfield. „Comisia trebuie să fie serioasă în ceea ce privește schimbările reale de care avem nevoie.”
Dar pentru Kinga Gál, o eurodeputată maghiară care face parte din partidul Fidesz, retorica exprimată de raportul Parlamentului nu conduce la o rezoluție.
„Ceea ce vedem este că, în timp ce se desfășoară o negociere constructivă între Comisia Europeană și guvernul ungar, aici [în Parlament] au loc stigmatizări, incitare și crearea de probleme”, a declarat ea pentru Euronews.
Comentariile lui Gál au fost reluate într-o opinie minoritară atașată la sfârșitul raportului și semnată de un mic grup de europarlamentari de extremă dreapta din Spania, Franța, Polonia, Italia și Ungaria.
„Acest text este încă o încercare a partidelor politice europene federaliste de a ataca Ungaria și guvernul său creștin-democrat și conservator din motive ideologice”, au scris aceștia. „Acest raport este o lucrare dezamăgitoare din partea Parlamentului European, mai ales într-un moment în care unitatea Uniunii Europene ar trebui să fie mai importantă ca niciodată”, mai afirmă grupul de eurodeputați.
