Noua Lege a Pensiilor din România prevede implementarea unor modificări semnificative în 2024. Conform declarațiilor Ministerului Muncii, pensiile vor beneficia de două creșteri în cursul anului. La începutul lui 2024, acestea vor fi ajustate conform ratei inflației, iar în septembrie, urmare a unei recalculări, aproximativ 3 milioane de pensii vor fi majorate. Proiectul de lege a fost aprobat în Senat și se îndreaptă în prezent către Camera Deputaților, ca for decizional, înainte să fie promulgat oficial.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat că pensiile românilor vor fi majorate de două ori în 2024, prima dată fiind de la 1 ianuarie, când acestea vor crește cu 13,8%.
Valoarea punctului de pensie va crește de la 1.785 lei la 2.032 lei.
A doua parte a procesului va implica recalcularea pensiilor, începând cu 1 septembrie, care va include evaluarea punctelor de contributivitate, necontributive și de stabilitate, rezultând într-o creștere medie a pensiilor de peste 40%.
Legea nouă, inclusă în PNRR, se bazează pe principii precum obligativitatea, contributivitatea, egalitatea și stabilitatea în sistemul public de pensii.
Noutăți care vor intra în vigoare din 2024
Formula de Calcul: Pensia va fi calculată prin înmulțirea valorii punctului de referință (VPR) cu numărul total de puncte de pensie, care include punctele contributive, necontributive și de stabilitate. VPR este egal cu valoarea punctului de pensie împărțit la 25.
Majorarea pensiilor se va baza pe rata medie anuală a inflației plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Această majorare va fi stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua însă în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării programului de guvernare
Toate pensiile vor fi recalculare conform noii formule, garantându-se că nicio pensie recalculată nu va fi mai mică decât cuantumul actual. Dacă în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.
Stagiul de cotizare se redefinește stagiul minim și complet de cotizare, cu o condiție de stagiu contributiv de minim 15 ani pentru pensia de limită de vârstă.
Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual până la 65 de ani până în 2035, cu posibilitatea de reducere a vârstei de pensionare pentru femeile cu copii.
Viitoarea lege stabilește că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani până în 2035, iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei. De asemenea, stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Femeile vor avea posibilitatea de a reduce vârsta de pensionare, dacă au copii. De exemplu, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. De la al patrulea copil se adaugă câte 1 an pentru fiecare copil.
Tipuri de pensii: Se mențin pensiile pentru limită de vârstă, de invaliditate și pensia anticipată, cu anumite ajustări în condițiile de acordare.
Proiectul de lege include recunoașterea perioadelor de studii pentru masterat și doctorat ca perioade necontributive, care se contabilizează în calculul stagiului de cotizare. Această inițiativă extinde lista existentă de perioade necontributive asimilate, care includ deja studiile universitare, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediul medical, concediul pentru creșterea copilului, șomajul indemnizat, precum și perioadele de deportare, prizonierat și detenție politică, conform legislației actuale.
Condiții speciale și deosebite de muncă: legea revizuiește activitățile încadrate în aceste categorii și modul de acordare a beneficiilor aferente.
De exemplu, în cazul salariaților care efectuează muncă de noapte, astfel cum aceasta este definită de prevederile legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, proporțional cu numărul anual de ore efectuate în condiții de muncă de noapte.
Articolul 27, modificat prevede:
„Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite, persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară precum și activitatea de anatomie patologică și prosectură din instituțiile de medicină legală, personalul profesionist operativ de intervenţie, care acordă asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat în echipă, cu statut civil, din cadrul instituţiilor şi structurilor care compun Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, cu excepţia compartimentelor de primire a urgenţelor.”
La acestea se adaugă mențiuni speciale pentru personalul medical, silvicultură, activităţile din unităţile de producţie a energiei electrice, activitățile care vizează siguranța circulației feroviare și aeriene, anumite segmente ale producției industriale.
Vezi și Senatul a trecut proiectul de recalculare a pensiilor
Indemnizația minimă socială pentru pensionari va fi majorată anual folosind același mecanism ca pentru pensiile publice.
Conform noii legi, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii; sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale (ambele surse prezente și în legea veche). La acestea se adaugă venituri de redevențe și concesiuni, conform legii.
