2019 este anul în care a avut loc cea de-a patra serie de alegeri europarlamentare la care România a participat în timpul celor 12 ani de când este membră a Uniunii Europene. Poporul este cel care are forța decizională de a-și trimite reprezentații să îi susțină dorințele și cuvântul la nivel european, dar oare acest popor cunoaște tot adevărul din spatele vieții de la Bruxelles a europarlamentarilor săi?
Ramona Nicolae Mănescu la 46 de ani este unul dintre cei mai tineri și mai longevivi eurodeputați ai României. Votată de trei ori (în noiembrie 2007, în iunie 2009 și în mai 2014) de către electorat pe listele Partidului Național Liberal, anul acesta ea nu a mai figurat pe listele candidaților. În urmă cu doi aceasta a demisionat din PNL și nu a fost prezentă printre candidații altor partide.
Stabilită în capitala Belgiei de mai bine de zece ani, fosta liberală a evitat să își facă publice detaliile din viața privată și de asemenea, să ia parte la contactul cu presa românească. Electoratul, cei care au decis să o trimită în poziția de eurodepudat, nu au știut că pe parcursul perioadei petrecute în Bruxelles, Mănescu a reușit să adune o avere de 4,5 milioane de euro din bunurile și afacerile pe care aceasta a ajuns să le dețină peste hotare în urma drepturilor litigioase. Însă un incident total neașteptat s-a întâmplat să o expună în sfera publică și să atragă atenția presei asupra anumitor aspecte care visează în special statul ei financiar.
Cum a ieșit totul la lumină?
Un jaf realizat de o bandă profesionistă de hoți a început procesul de demascare a Ramonei Mănescu. Localitatea belgiană Tervuren, un Porsche Cayenne de culoare verde închis și o tânără femei în vârstă de 37 de ani, acestea sunt detaliile principale care alcătuiesc cadrul central al scenei jafului. Acțiunea începe cu hoții care asaltează la început cu arme de foc, își culcă victima la pământ lovind-o și forțând-o să le dea cheile pentru ca la final să se facă nevăzuți cu tot cu mașina femeii. Această întâmplare a reușit inevitabil să lanseze panică și vâlvă în cartier, dar a tras și atenția ziariștilor.
Ulterior acestui eveniment și apariției lui în presă, un jurnalist de la publicația Nieuwsblad reușește să poarte o discuție cu victima jafului. Șoferița care a căzut victimă acestei ambuscade profesioniste este politicianul român Ramona Mănescu.
Citește și Codrin Ștefănescu: Prea mulți fățarnici și trădători pe metru pătrat. Și unii vor să ne fie Șefi
Această întâmplare deși la origine este una tragică și de impact, care poate să atragă empatia multor oameni, în realitate ridică întrebări profunde. Ziaristul atrage atenția asupra acțiunii unor hoți profesioniști, dar pe lângă subiectul jafului, cititorii își concentrează atenția și pe starea materială și suspectă a unui membru europarlamentar.
Perioada 2007-2010, trei ani petrecuți ca parlamentar la Bruxelles când Ramona Nicolae Mănescu a câștigat aproape 200 de mii de euro, bani care i-au adus în posesie mașini de lux marca Volvo, Audi sau Ford, un scuter Aprilia, iar în ceea ce privește imobiliarele, nici aici lista nu este prea ,,ieftină” deoarece ea enumeră: o locuință de vacanță, un apartament cu trei camera la baza pârtiei Predeal în valoare de circa 45,500 de euro, toate acestea fiind cuprinse în declarația de avere a fostei eurodeputate.
Cum arată viața pe teritoriile capitalei belgiene?
Europarlamentarul român, cât și soțul acesteia, fostul primar al Sectorului 6 Rareș Mănescu, își au domiciliile înregistrate la o vilă cu două niveluri, amplasată într-o zonă rezidențială de lux, cu școli internaționale, muzee, palate, parcuri și lacuri de agrement. Această vilă este denumită de Ramona Mănescu cu termenul de ,,casa noastră” și este situată la o distanță de 12 kilometrii de centrul Bruxelles-ului. Ceea ce este de precizat rămâne faptul că vilele din Tervuren au valori de piață exorbitante pentru puterea de cumpărare din România. Ca și Porsche-ul Cayenne de care a fost deposedată de hoți, și vila din Tervuren este absentă din declarațiile de avere depuse, de-a lungul timpului, de europarlamentarul liberal.
Posesiile pe care le aveau împreună sau separat nu sunt unicele lucruri pe care familia Mănescu le dorea ascunse sau cât mai puțin la vederea publicului. Ramona Mănescu a fost extrem de selectivă în ceea ce privește firmele pe care le făcea publice, una dintre ele a fost înregistrată în 2010, iar alta în 2017. S-a descoperit că în mai 2010, fosta liberală s-a asociat cu un bijutier de origine română din Belgia, Iulian-Nicolae Bănică, alături de care a creat o firmă care avea ca obiect de activitate consultanța în domeniul afacerilor europene, numele firmei fiind ,,Eufunding Consult”.
Alături de fratele ei, Adrian Bolboceanu, și cu Silvia Cucu, o femeie din Călărași, au înființat firma ,,Arc Fashionable” în 2017. Prima dintre cele două firme nu a fost menționată în declarația de interese din anul înființării ei și nici în declarațiile ulterioare. Cea de-a doua apare în declarația de interese pe care Mănescu a depus-o, în virtutea obligației impuse de legea română, însă nu și în „declarația de interese financiare”, pe care deputații de la Bruxelles trebuie să o posteze pe site-ul Parlamentului European.
Exemplele oferite anterior sunt doar câteva cazuri izolate. În toamna anului trecut o publicație a descoperit că Ramona Mănescu făcea parte din consiliul director al unei fundații pe nume ,,EuroMedA”, poziție pe care a anunțat-o în declarația sa de interes.
Articolul respectiv îi acuza de lobby mascat în favoarea Marocului pe membrii fundației. Acești demnitari UE, în cadrul negocierilor purtate pentru semnarea contractului de liber schimb dintre administrația de la Rabat și Uniunea Europeană ar fi adoptat o poziție pro pentru statul arab. Ulterior discuțiilor din presă care au vehiculat pe baza acestui subiect, Mănescu și-a completat „declarația de interese financiare” de pe site-ul Parlamentului European, cu informația deja făcută publică de presă.
În ceea ce privește nelegiuirile din declarațiile de avere, potrivit legii române acuzatul se poate pedepsi cu o amendă sau cu închisoare de până la doi ani, dar codul de Conduită al Parlamentului European le taxează însă mult mai blând. Astfel, dacă în „declarația de interese financiare” a unui deputat sunt găsite neconcordanțe cu realitatea, acesta are zece zile la dispoziție ca să le îndrepte.
Dacă totuși insistă să publice o declarație cu informații false, atunci își pierde dreptul de a mai fi ales în funcții din cadrul PE, de a mai fi raportor PE și de a mai fi component al delegațiilor oficiale ale PE.
Familia Mănescu a abordat o atitudine cât mai privată și respingătoare în ceea ce privește vizibilitatea pe care aceștia o au în mod public. Fie că este vorba de imobiliare, averea declarată sau afacerile de unde își procură venitul, Ramona Nicolae Mănescu rămâne situată într-o poziție incertă în ceea ce privește statutul său politic, însă activitatea pe care o desfășoară la Bruxelles și pe care a avut-o pe parcursul celor 10 ani de când trăiește pe teritoriile belgiene, rămân o controversă pentru public.
Autor: Denisa Dumitru