România nu a transpus în 2016 în legislaţia naţională 21 de directive UE, termenul fiind depăşit, şi riscă sancţiuni financiare prin infringement, iar în 2017 trebuie să transpună alte 27 de norme europene, potrivit unui document întocmit de MAE şi transmis Parlamentului. Unele legi menite să rezolve problema au fost clasate după formarea noului Parlament pentru că nu au fost discutate, nici ele, la timp.
Documentul transmis Parlamentului a fost întocmit de MAE, care asigură coordonarea interministerială privind transpunerea directivelor. „În cursul anului 2016 au fost promovate de către Guvern mai multe proiecte de acte normative primare (sub formă de legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă), care transpun directive UE. Pentru unele dintre directive, termenul de transpunere a fost depăşit, fiind declanşate acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a acestora”, informează MAE.
Ministerul, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, avertizează că România riscă sancţiuni dacă problemele nu sunt rezolvate.
„În scopul evitării sancţiunilor pecuniare care ar putea fi impuse României ca urmare a necomunicării acelor normative de transpunere pentru directivele restante, este absolut necesar ca respectivele proiecte să fie adoptate, publicate în Monitorul Oficial al României şi notificate Comisiei cu maximă celeritate”, se arată în document.
Comisia Europeană a decis că, în cazul în care statul membru vizat de sancţiuni se conformează după momentul sesizării Curţii de Justiţie a UE, ea nu va mai putea interveni, iar instanţa UE va putea aplica sancţiunile financiare, astfel încât MAE cere ca toate directivele să fie transpune înainte ca nerespectarea termenelor de către România să fie adusă în atenţia Curţii de Justiţie.
În total, sunt 21 de directive care nu au fost transpuse, dintre care 11 sunt directive UE care au corespondent normativ în procedura parlamentară actuală, iar alte 10 sunt directive UE care urmează să fie transpuse în lege prin proiecte aflate în acest moment încă la nivelul Guvernului, pentru elaborare, avizare sau aprobare.
În trei cazuri, însă, proiectele Guvernului au fost aprobate, trimise Parlamentului şi puse în dezbaterea Legislativului, însă toate aceste proceduri vor fi reluate pentru că deputaţii şi senatorii nu au discutat proiectele în timp util, din cauza alegerilor parlamentare. Astfel, proiectele sunt preluate de la o legislatură la alta doar dacă ele au fost incluse pe ordinea de zi a comisiilor sau a plenului, însă în cazul celor trei, deşi exista timp pentru acest lucru, nu a fost îndeplinită cerinţa constituţională şi au fost astfel clasate.
Directivele restante se referă la probleme precum libera circulaţie, restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, recunoaşterea calificărilor profesionale, sancţiunile penale pentru abuzul de piaţă, soluţionarea alternativă a litigiilor, protecţia victimelor criminalităţii, drepturile de autor, combustibilii alternativi, reducerea consumului de pungi din plastic şi mandatele europene de arestare.
Pe lângă cele 21 de proiecte ale căror teremene de transpunere au fost depăşite, România va avea obligaţia în 2017 să transpună, până în luna decembrie, alte 27 de directive UE.
