Peste 30.000 de credincioși au trecut între 25 și 2 decembrie pragul Catedralei Mântuirii Neamului. Timp de o săptămână, Dealul Arsenalului a reprezentat pentru mulți dintre români un adevărat loc al unității naționale, cât și spirituale.
Chiar dacă acest pelerinaj s-a încheiat, Catedrala Mântuirii Neamului este atrăgătoare pentru orice român. Iată cele 5 motive pe care le-am identificat noi:
1. Una dintre cele mai mari catedrale din lume înaltă de 120 m și care adăpostește maxim 5000 de oameni
Daca ar fi să ne uităm la dimensiunea acestei catedrale, putem observa cu ușurință că spațiul este unul amplu, care a reușit să intre datorită dimensiunilor sale într-un top al celor mai mari catedrale din lume. Daca ar fi să alcătuim un clasament al acestor catedrale mărețe, Catedrala Mântuirii Neamului ar ocupa cu ușurință un loc fruntaș în topul celor mai mari catedrale din Europa, adăugându-se celor deja existente: Sagrada Familia, Basilica San Pietro – Vatican, Catedrala din Koln, Notre Dame din Paris, Sf. Sofia din Instanbul, plus altele.
2. Pentru că este primul proiect național ridicat, la roșu, în proporție de 95% după anul 1990
Imediat după prăbușirea regimului comunist, promisiunile conducătorilor acestei țări s-au înmulțit mai ceva ca ciupercile după ploaie. În toți acești 28 de ani, foarte multe proiecte naționale, nu au văzut lumina inaugurării. Lucrurile au fost făcute pe jumătate sau au fost începute și lăsate într-un stadiu neterminat, mergându-se pe ideea: lasă că merge și așa. Chiar dacă acest ideal nu a putut fi finalizat în proporție de 100% în acest an dedicat Centenarului Marii, el și-a îndeplinit cu succes scopul, acela de a aduce pe toți locuitorii acestei țări în jurul unui simbol național.
3. Un proiect mai vechi de 100 ani, apărut în timpul lui Carol I
Ideea acestui proiect a apărut undeva în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în anul 1884, în timpul domniei Regelui Carol I. Iar timp de 130 de ani au existat câteva personalități marcante care au dorit să îndeplinească acest ideal al românilor, precum: Regele Carol I; Miron Cristea, patriarhul României, Ioan Slavici, I.C. Brătianu, Regele Ferdinand I al României, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, plus alții. Ideea proiectului era să aducă pe credincioșii care și-ar fi dorit să participe la slujbele speciale dedicate marilor sărbători naționale, cât și altor momente solemne.
4. Iconostas unic în lume, realizat din mozaic de Murano
Un element de interes din cadrul acestei catedrale îl constituie iconostasul(n.r. peretele care desparte altarul de restul bisericii) acesteia, realizat în întregime din mozaic. Iconostasul este unul unic în toată lumea creștină atât prin dimensiunile sale mărețe (23 m lătime și 18 înălțime) cât și prin pictura realizată de pictorul Daniel Codrescu.
Iconostasul este alcătuit din icoane în care sunt reprezentate diferiți sfinți, cât și diferite elemente decorative. Icoanele care împodobesc acest iconostas sunt realizate din mozaic de murano, mozaic care în cadrul anumitor locașuri din lume a constituit un exemplu al durabilității lor în timp.
5. Un simbol al jertfei eroilor acestui neam care va purta ca hram: Înalțarea Domnului( Ziua Eroilor)
În cadrul slujbei de sfințire, pe lângă hramul dedicat Sf. Ap. Andrei – ocrotitorul românilor, Patriarhul Daniel a mai pus un al doilea hram, și anume: Înălțarea Domnului – sărbătoare dedicată eroilor care au murit pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării. După Marea Unire din decembrie 1918, demersul construirii unei Catedrale Naționale s-a constituit tot mai mult într-o recunoștiință adusă lui Dumnezeu pentru înfăptuirea României mari, cât și un omagiu adus celor care au luptat pentru unificarea provinciilor românești.
Acestea sunt câteva din aspectele care pot determina o vizită la cea mai mare biserică din România. Chiar dacă șantierul acestui amplasament a fost redeschis, cei doritori pot vizita în continuare biserica. Pe lângă toate duminicile de peste an, vizitatorii pot participa zilnic, timp de 40 zile consecutive la slujbele care au loc în Biserica Mântuirii Neamului, conform rânduielii Bisericii Ortodoxe.
Autor: Florin Stan
