Președintele Klaus Iohannis a atacat vineri la Curtea Constituțională (CCR) legea prin care 4 iuniea fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon, act normativ adoptat de Parlament pe 13 mai la inițiativa PSD.
În sesizarea transmisă CCR, șeful statului acuză încălcarea principiului separației puterilor în stat și subliniază că legea are un caracter pur declarativ care este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care actul normativ le-ar putea produce.
Președintele susține că o asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ.
”În cazul legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa că dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”, se arată în sesizarea transmisă de Klaus Iohannis Curții Constituționale.
Șeful statului mai arată că responsabilitatea marcării unui astfel de eveniment prin manifestări cultural-educative și științifice revine autorităților executive locale și centrale, iar nu Parlamentului.
”De aceea, învederăm faptul că Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniul sus-menționat, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenței autorității administrației publice centrale”, se subliniază în sesizare.
Klaus Iohannis mai acuză și faptul că legea criticată este echivocă și nu prezintă claritate în privința conținutului reglementării
”Constatăm faptul că din denumirea titlului și conținutul legii supuse controlului de constituționalitate nu se poate determina cu precizie care sunt relațiile sociale reglementate, obiectul legii criticate nefiind unul determinat, fixat în mod clar și neechivoc. Legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară și cu privire la destinatarii săi și la conduita acestora, aceștia neputând fi precizați sau identificați prin intermediul dispozițiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon”, se precizează în sesizare.
Președintele afirmă că legea este lipsită și de previzibilitate, întrucât nu rezultă cu claritate care este criteriul obiectiv ce poate orienta conduita autorităților care trebuie să organizeze manifestări cultural-educative și științifice, ”ceea ce este de natură să dea naștere unui subiectivism în aplicare cu privire la alocarea de sume din bugetele proprii dedicate respectivelor manifestări publice, instituțiile publice putând acționa discreționar în aplicarea acestor norme”.
Nu în ultimul rând, șeful statului nu este de acord nici cu obligativitatea instituită în lege ca televiziunea și radioul publice să includă în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.
Inițiativa legislativă a PSD care prevede declararea zilei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, actul adoptat în 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, a fost votată pe 13 mai de Camera Deputaților, forul decizional.