Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, drept o „încurajare” propunerile avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în privinţa secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi a subliniat că după alegerile parlamentare va insista ca Ministerul Justiţiei să vină cu propuneri privind modificarea legilor justiţiei.
„Aceste propuneri sunt, şi nu întâmplător, exact lucrurile pe care le-am spus şi eu şi PNL şi societatea civilă când PSD s-a apucat să distrugă legile justiţiei, încercând să pună mâna pe justiţie. Mă bucură că avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are exact aceeaşi opinie pe care am avut-o şi eu. Poate va amintiţi, exact acestea au fost argumentele cu care am atacat, la vremea respectivă, modificările împinse de PSD la legile justiţiei. Este o încurajare pentru noi şi vă amintiţi că am spus acum câteva săptămâni că legile justiţiei în această toamnă trebuie să intre în discuţie şi trebuie să fi reparate. Eu voi insista şi cred că voi avea oarece succes ca imediat după alegeri de la Ministerul Justiţiei să apară propunerile pentru discuţia publică, baza discuţiei publice, pentru a repara legile justiţiei, pentru a reda viteză luptei anticorupţie, pentru a face procedurile transparente şi până la urmă pentru a garanta magistraţilor independenţa lor prevăzută în Constituţie”, a declarat şeful statului într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.
Știre inițială
Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek, arată că legislația în materie de drept a Uniunii se opune existenţei unei secţii speciale. Asta se întâmplă chiar dacă secția este creată pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi.
Avocatul arată că acest lucru stă în picioare atât timp cât aceasta nu e justificată de motive reale şi suficient de importante.
Prin urmare, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) – opera penalilor din PSD și ALDE, sub coordonarea politică lui Liviu Dragnea și C P Tăriceanu – nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică.
Concluziile avocatului general al CJUE vin după cele şase procese deschise de instanţele din România prin care acesteau au contestat modul în care a fost înfiinţată şi funcţionează mult discutata Secţie specială.
Dupa ce avocatul general şi-a anunţat concluziile, CJUE va da un verdict final în următoarele săptămâni. Amintim că un alt ”tată” al acestei secții de procurori este Tudorel Toader, propus de ALDE ministru al Justiției, reîntors între timp la funcția de Rector al Universității din Iași.
Tudorel Toader solicită urgentarea înființării secției speciale privind anchetarea magistraților
Secţiea Specială, pas cu pas
Printre altele, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Piteşti şi Curtea de Apel Bucureşti i-au cerut Curţii să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Totodată, i s-a solicitat CJUE să răspundă în legătură cu procedura de numire a conducerii Inspecţiei Judiciare, chiar şi cu titlu provizoriu.
În ianuarie 2020, părţile implicate şi-au susţinut pledoariile şi au răspuns întrebărilor. România a fost reprezentată de agentul guvernamental pentru CJUE, Emilia Gane. La discuţii au mai participat judecătorul Dragoş Călin de la Curtea de Apel Bucureşti, procurorul militar Bogdan Pîrlog, dar şi Răzvan Horaţiu Radu, fost adjunct al procurorului general. În ceea ce priveşte CSM, acesta a fost reprezentată de avocatul clujean Radu Chiriţă.
Desfiinţarea SIIJ a fost susţinută printr-un memorandum al ministrului Justiţiei şi aprobată de Guvernul României, fiind una dintre priorităţile Executivului condus de Ludovic Orban.
USR cere Guvernului desființarea Secției Speciale (SIIJ)
La început de februarie, Ministerul Justiţiei a lansat un proiect pentru desfiinţarea secţiei speciale, însă procedura de dezbatere publică a fost întreruptă ulterior. Apoi, procurorul general Gabriela Scutea a declarat că SIIJ trebuie să funcţioneze, atât timp cât este prevăzută de legislaţia în vigoare, chiar dacă este o „creaţie artificială”.
Pe parcursul lui 2019, Adina Florea a fost refuzată de nu mai puţin de şapte ori la conducerea secţiei speciale. Într-un final, în decembrie anul trecut, Florea a depus o cerere la CSM de retragere a candidaturii din procedura de numire în funcţia de şef al SIIJ.
Purificator de aer anti-coronavirus pe Casoteca.ro
