Hotărârea CCR care obligă judecătorii să dea motivarea sentinţelor în acelaşi moment cu pronunţarea lor se va aplica numai în penal. Nu este exclus ca judecătorii Curții să fie sesizaţi pe aceeaşi problemă şi în cazurile de drept civil.
Mingea este la Parlament. Aleșii au la dispoziţie 45 de zile să adapteze legislaţia la noua decizie a CCR.
Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis că anumite articole din Codul de procedură penală care dădeau dreptul judecătorilor să pronunţe o decizie şi apoi să o motiveze într-un interval orientativ de timp de 30 de zile sunt neconstituţionale. Deciziile CCR sunt universal valabile şi se aplică numai pentru viitor, însă Legiuitorul, adică Parlamentul, trebuie să adapteze normele de drept în decurs de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR – şi implicit a motivării acesteia – în Monitorul Oficial. Altfel, după expirarea acestui termen, justiţia ar putea să se confrunte cu un „vid legislativ”.
Ironie: decizia CCR a venit fără motivare
Decizia CCR a venit sub forma unei minute, la fel ca în cazul hotărârilor judecătoreşti despre care spune Curtea că sunt date în baza unor texte neconstituţionale. Numai că decizia CCR vizează doar domeniul penal, deoarece acestea sunt limitele în care a fost sesizată.
În mod ironic, Executivul trebuie să ţină cont de decizia CCR şi să elaboreze un proiect de modificare a legislaţiei fără a avea, momentan, decizia CCR. Ulterior, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, Legislativul trebuie să modifice legea.
Fostul şef al CCR Augustin Zegrean, în prezent avocat, a declarat pentru „Adevărul” că acest lucru nu ar fi chiar atât de dificil de realizat, dacă aleşii se apucă din timp de elaborarea unui proiect de lege.
Vezi și Dragnea și Mazăre au pierdut la CCR: sesizarea lui Iordache ar putea fi reluată de la zero
Augustin Zegrean: „Este timp suficient“
„Parlamentarii vor trebui să facă legea după ce decizia CCR se va publica în Monitorul Oficial. Au la dispoziţie 45 de zile în care să pună de acord legea cu decizia Curţii. Este timp suficient. Ei ar putea chiar de acum să înceapă să scrie textele, pentru că vor fi chiar mai multe (n.r. – articole) din Codul de procedură penală, pentru că sunt şi altele care se leagă de momentul pronunţării hotărârii. (…) Este timp.
Dacă de mâine încep să facă proiectul de lege – Ministerul Justiţiei îl va face, nu altcineva – şi trimit în Parlament, este timp berechet până la vacanţa parlamentară. Ei nu sunt obligaţi să stea pe loc în vremea asta, pentru că motivarea CCR nu e foarte complicată. Se ştie ce s-a făcut, se ştie ce se doreşte şi n-au decât să facă un text pe care să-l pună în locul celui declarat neconstituţional. Decizia CCR nu se schimbă prin motivare, minuta rămâne aceeaşi.
Esenţa motivării e ce au dat ei în comunicatul de presă”, a declarat Augustin Zegrean.
O excepţie similară ar putea fi invocată în civil
Fostul şef al CCR a explicat şi care sunt limitele de aplicare a deciziei CCR, întrebat fiind dacă nu cumva magistraţii constituţionali ar fi trebuit să dea „tonul” şi să dea ei, primii, o pronunţare însoţită de motivare.
„Nu li se aplică şi lor, pentru că e vorba de procedura penală. Deşi n-ar strica dacă ar face acelaşi lucru şi în procedura civilă, pentru că şi acolo se stă enorm de mult, că nu se motivează deciziile. În civil sunt mai multe căi de atac (n.r. – faţă de penal), în civil, toată lumea face recurs. În penal nu prea ai multe de ales. În civil se stă la fel de mult sau poate chiar mai mult. Toată lumea spune că penalul e mai dificil, pentru că în penal îi iei omului libertatea. Dar în civil îi iei averea şi nu i-o mai dai înapoi niciodată. Ieri au judecat pe Codul de procedură penală. Dar, dacă cineva va ridica o excepţie şi în civil, ar fi greu să respingă Curtea o astfel de excepţie”, a mai spus Augustin Zegrean.
Citește despre CCR explică respingerea modificărilor lui Iordache asupra Codurilor Penale
Ministrul Justiţiei: „Nu avem motivarea, nu ştim la ce se referă“
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, joi, referitor la decizia CCR în legătură cu motivarea sentinţelor penale, că, înainte de a găsi soluţii de punere în practică, trebuie văzută motivarea deciziei.
„Este greu de explicat acum, înainte să vedem considerentele deciziei, dar este de anticipat că se va ajunge la o amânare a pronunţării astfel încât să fie posibilă şi redactarea hotărârii judecătoreşti. (…) Nu ştim dacă se referă la măsurile preventive, e speculaţie. Dacă nu avem motivarea şi nu ştim la ce se referă, nu putem să facem aprecieri, haideţi să vedem ce s-a întâmplat”, a declarat ministrul, care a precizat că deja se discută într-un grup de lucru pe această temă.
Judecător: O decizie istorică, repară „ciudăţenii“
Judecătorul Cristi Danileţ e de părere că decizia CCR este una istorică şi repară o serie de „ciudăţenii” din penal.
„De la pronunţarea soluţiei până la redactarea hotărârii mai pleca un judecător (transfer, deces, demisie, pensionare) şi nu se ştia cine să motiveze soluţia dată de altcineva. În timpul redactării realizai că ai greşit soluţia sau ai uitat să scrii ceva în minută, ceea ce te făcea să te forţeze să motivezi greşit acea soluţie… greşită. Termenul de apel/contestaţie curge de la pronunţarea soluţiei, ceea ce înseamnă că cel nemulţumit de ea mai întâi o contesta, apoi afla motivele avute în vedere de către instanţă. Dacă ceea ce se pronunţă e o soluţie definitivă, asta înseamnă că ea se punea în executare şi abia apoi inculpatul avea să afle motivele pentru care este în penitenciar. Redactarea motivării în unele cazuri putea să aibă loc la luni sau chiar ani de la pronunţarea soluţiei”, arată judecătorul Cristi Danileţ.
Magistratul spune că aceeaşi practică ar trebui să o aibă şi Curtea Constituţională, dar şi Înalta Curte atunci când soluţionează recursuri în interesul legii (RIL- n.r.) sau hotărârile prealabile (HP -n.r.) pronunţate de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Avertismentul CCR
Curtea Supremă cere Parlamentului să pună în acord Codul de procedură penală cu dispoziţiile Legii fundamentale pe tema perioadei în care magistraţii pot redacta motivarea deciziilor.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită ferm o intervenţie cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu dispoziţiile Constituţiei. Celeritatea intervenţiei Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, dispoziţiile legale sus-menţionate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, îşi vor înceta definitiv efectele juridice”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ, semnat de şefa Instanţei Supreme, Corina Corbu.
VEZI CUM ARATĂ ȘI CÂT COSTĂ CEL MAI BUN PURIFICATOR DE AER ANTI CORONAVIRUS
