Procurorii de anchetă ai Parchetului general din cadrul Secției pentru Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) – cei care au emis rechizitoriul în dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu – sunt contrariați după ce colega lor de la Secția judiciară, procuroarea de ședință Irina Kuglay, a solicitat în instanță achitarea fostului președinte al Senatului, au declarat pentru G4media surse judiciare.
Procurorii de anchetă au fost surprinși să afle despre demersul colegei lor, care nu s-ar fi consultat cu ei și nu a anunțat pe nimeni. ”Nu suntem de acord, nu am fost anunțați, nu am fost consultați”, au declarat mai mulți procurori pentru G4media.ro. Ei au dorit să își păstreze anonimatul, justificând faptul că nu vor să escaladeze conflictul cu colegii lor de la Secția judiciară.
”Cel mai probabil, la fond (prima sentință – n.r.), vom asista la o achitare din moment ce chiar și procurorul nostru a solicitat achitarea. Însă vom face apel și vom cere condamnarea. Vom motiva noi apelul, nu cei de la Secția judiciară”, au declarat pentru G4media.ro procurori ai SUPC.
Știre inițială
Un procuror de la Parchetul General a solicitat marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie achitarea fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.
Este vorba despre dosarul în care Tăriceanu a fost trimis în judecată în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.
Vezi și Tăriceanu se pregătește de proces cu foștii colegi: Toader și Chiuariu
La aproape un an de la trimiterea dosarului în instanţă, Parchetul General s-a răzgândit şi solicită acum achitarea.
Astfel, la termenul de marţi al procesului, procurorul de şedinţă a declarat că textele de lege în baza cărora Tăriceanu a fost trimis în judecată „generează confuzie”.
„Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală – fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)”, a susţinut procurorul.
Reprezentantul Parchetului General a cerut şi achitarea celuilalt inculpat din dosar, fostul senator Cristian Marciu.
„În ceea ce priveşte fapta inculpatului Marciu de uzurpare de calităţii oficiale, anume că ar fi folosit fără drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru că fapta nu întruneşte un element de tipicitate al infracţiunii. (…) Nu există fapte ilicite, ceea ce impune şi respingerea acţiunii civile”, a adăugat procurorul.
Avocatul lui Tăriceanu, fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader, a declarat că apreciază „rigoarea” procurorului de şedinţă, susţinând că nu există nicio dispoziţie legală care să fi fost încălcată de fostul preşedinte al Senatului.
„Apreciez atât concluziile, cât şi rigoarea analizei doamnei procuror. Linia de apărare pe care o voi susţine are în vedere că în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu nu există o dispoziţie legală pe care să o fi încălcat, nici prin acţiune, nici prin inacţiune. Am în vedere decizia Curţii Constituţionale.
Nicio dispoziţie legală nu a fost încălcată de către Tăriceanu, pentru că procedura vacantării unui post de senator e reglementată prin Statut. El şi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea”, a spus Tudorel Toader.
Instanţa a rămas în pronunţare în acest caz pentru data de 7 decembrie.
Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.
În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi fostul senatorul PSD Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.
Parchetul General explica atunci că, din probele administrate a rezultat faptul că, potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea oficială de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări, susţineau procurorii.
Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, ei reţineau că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1 lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, „a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.
Procurorii mai spuneau că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.
În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.
„I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.
