Următorul an va fi unul al creşterilor salariale în Europa de Est, însă va creşte şi inflaţia, iar dobânzile vor urca la rândul lor.
Într-una dintre cele mai îndatorate economii din Europa de est, cea a Ungariei, salariile minime pe economie ale muncitorilor calificaţi şi necalificaţi vor creşte de la 1 ianuarie cu 20%, la echivalentul a 724 de euro, respectiv 557 de euro, scrie „Ziarul Financiar”.
Totodată, 2022 este an electoral în această țară. Acestea ar fi creşteri fără precedent în ultimii ani, a ţinut să precizeze un reprezentant al guvernului maghiar.
În schimb, angajatorii, pentru a putea suporta povara suplimentară, vor primi o reducere a impozitului pentru contribuţii sociale cu 4 puncte procentuale, până la 13%.
Va fi diminuată cu un punct procentual, la 10%, și contribuţia plătită de firmele mici. Între timp, creşterea medie anuală a salariului brut a accelerat la aproape 9% în august, de la 8%, la echivalentul a 1.180 euro. Pe de altă parte, Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai puternice inflaţii din UE, de 6,5% în octombrie (inflaţie anuală), iar analiştii prezic cote şi mai mari, de peste 7% în următoarele şase luni. Banca centrală maghiară se luptă cu inflaţia încă din iunie prin majorări lunare ale dobânzii de politică monetară, dar preţurile au continuat să urce şi de aceea analiştii mai cred că şi dobânzile îşi vor continua creşterea până la cote apreciabile, după cum scrie Euractiv. Însă cazul Ungariei este unic în Europa de Est doar prin forţa mai mare a dinamicilor. Salariile cresc peste tot în regiune, unde guvernele s-au angajat în proiecte cu cheltuieli sociale costisitoare, cu tentă electorală. Iar inflaţia accelerează şi ea, la fel şi dobânzile de referinţă.
De asemenea, în septembrie, guvernul Poloniei a anunţat majorarea cu 7,5% a salariului minim pe economie în 2022, la 661 euro, scrie „The First News”. Plusul de bani va aduce gospodăriilor poloneze venituri suplimentare de un miliard de euro, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a finanţelor lor, spune un ministru polonez. Guvernul a calculat că din 2015 şi până în prezent salariul minim lunar din Polonia a crescut cu 72%. Analiştii spun că salariile de anul viitor sunt totuşi mai mici decât cele cerute de sindicate. Banca centrală prognozează o inflaţie de aproape 5% pentru anul acesta şi de aproape 6% anul viitor.
Față de banca naţională a Ungariei, cea poloneză nu s-a grăbit să urce dobânzile, ci a aplicat majorări mai târziu, dar în supradoze. Rata de inflaţie a atins aproape 7% în octombrie, potrivit unei estimări oficiale provizorii. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de doar 2,5%. Şi în Cehia salariile vor creşte din ianuarie. Salariul minim lunar va fi fi majorat cu o sumă rotundă, 1.000 de coroane (40 de euro), la 16.200 de coroane (643 euro), potrivit Prague Morning. În Cehia, cea mai dezvoltată economie est-europeană, salariul minim este plătit către 150.000 de persoane dintr-un total de patru milioane de angajaţi, însă este folosit ca reper pentru creşterea salariilor din mai multe profesii, cum ar fi cele din serviciile publice şi administraţie, precum şi cele ale angajaţilor care nu sunt acoperiţi de acorduri colective. În Ungaria, acordul negociat de guvern cu sindicatele şi angajatorii nu se poate extinde dincolo de 2022 din cauza întreruperilor de pe lanţurile de aprovizionare şi pentru că pandemia loveşte din nou, a spus un reprezentant al executivului.
Analiştii de la ING au remarcat că după paralizia economică produsă de pandemie, dinamica salarială şi-a revenit la viaţă. În sectorul public, creşterile au fost de 11% în august, mai lente decât cele din luna anterioară. În sectorul privat, avansul a fost mai modest, de 7%, dar mai accelerat. Aceasta înseamnă că angajatorii privaţi au devenit motorul creşterilor salariale. Iar acest lucru poate fi explicat prin amplificarea presiunilor cauzate de penuria de forţă de muncă. 2022 este an electoral în Ungaria, iar comentatorii spun că, aşa cum se prezintă situaţia în prezent, opoziţia are şanse reale să câştige pentru că pare că reuşeşte să facă front comun împotriva premierului Viktor Orban şi partidului său. În octombrie, Orban a lansat o campanie de cheltuieli de 6,5 miliarde euro prin care, spune el, va fi stimulată economia prin creşterea puterii de cumpărare. Însă această putere de cumpărare este erodată de inflaţie. Cel mai costisitor element al programului de cheltuieli este un pachet de returnări de taxe de 1,65 miliarde euro de care gospodăriile vor beneficia chiar înainte de alegeri, în aprilie, scrie Bloomberg. Un alt element este eliminarea impozitului pe venit pentru persoanele cu vârste mai mici de 25 de ani. Guvernul îşi justifică această campanie de cheltuieli prin faptul că economia merge mai bine decât și-ar fi închipuit vreodată.
