Se spune că explozia prețurilor la energie electrică și gaze este un fenomen internațional generalizat, cauzat de scumpirea materiei prime. Tariful, așa cum apare în factura consumatorului final, cuprinde costul de achiziție al materiei prime, transport, distribuție, taxe, accize, TVA și adaosul furnizorului. Cea mai mare pondere din tarif o reprezintă materia primă.
Apoi sunt taxele, accizele și TVA-ul care se duc direct la bugetul de stat. Statul este direct interesat ca facturile să fie cât mai mari pentru că astfel încasează mai mult la buget. Iar cei care ar trebui să ne protejeze sunt preocupați mai mult de câștigurile lor. Rezultă formula ideală pentru explozia facturilor.
Independenta ANRE
Statul român a creat un organism care ar trebui să apere și consumatorul final. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) se descrie ca fiind o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
Însă, cum se poate numi ANRE independent când este condusă de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi numiți pe criterii politice și nu profesionale? Pentru aprobarea deciziilor s-a constituit Comitetul de reglementare format din șapte membri (preşedintele ANRE, cei doi vicepreşedinţi şi patru membri) numiți tot politic. Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, adică tot politic.
Să vedem cine sunt numiții politici care conduc ANRE-ul și care, încasând cu nonșalanță salarii de zeci de mii de euro pe lună, veghează la protejarea populației.
Citește și Clotilde Armand publică lista beizadelelor: copiii liderilor PSD, angajați pe bani grei la stat
Președintele PSD-sindicalist Dumitru Chiriță
Dumitru Chiriță a fost numit președinte al ANRE în 2017 de PSD. Chiriță și-a început cariera ca electrician la fosta Întreprinderea de Distribuție a Energiei Electrice, unde a lucrat până în 1990.
După Revoluție a intrat în mișcarea sindicală și a devenit preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate „Univers”, preşedinte al Sindicatului Liber Independent „Energia” și vicepreşedinte al Blocului Naţional Sindical în perioada 1996 – 1999.
Este unul dintre cei mai longevivi sindicaliști ajunși în Parlament fiind ales ca deputat pentru prima oară în anul 2000, dar a demisionat noiembrie în 2004. Ulterior, a prins mandate în 2008, în 2012 și în 2016, toate pe listele PSD. În perioada 2004-2008 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Între timp, Chiriță a absolvit și dreptul la o facultate particulară și masterul în drept la Universitatea București.
În 2011, site-ul România Curată scria că „SC Electrica SA a acordat, în luna ianuarie 2011, firmelor Alt Univers Company 2002 SA și Sindserv SA, un contract pe doi ani, în valoare de 83 milioane lei (103 milioane lei cu TVA, aproape 25 milioane euro) pentru citirea contoarelor de energie electrică la consumatorii din mediul rural și urban.
Problema este că cele două companii sunt controlate de Adolf Mureșan și deputatul PSD Dumitru Chiriță, președinte, respectiv președinte executiv ai Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate – Univers. Potrivit unui anunț postat pe e-licitatie.ro, SC Electrica SA a acordat contractul celor două companii prin negociere directă.
Citește și Tinerii Social Democrați împărțiți între copii amăgiți și beizadele
Caietul de sarcini prevede citirea contoarelor de energie din mediul urban și rural la trei filiale ale Electrica (Muntenia Nord, Transilvania Nord și Transilvania Sud), în total fiind vizate 18 județe. În plus, Alt Univers Company 2002 SA și Sindserv SA se vor ocupa și de reconectarea sau deconectarea rău-platnicilor.”
La începutul lui 2015, Chiriță a fost exclus din PSD pentru că se alaturase partidului lui Mircea Geoana, PSRO dar a revinit la PSD după câteva luni.
În 2018, Chiriță a fost implicat în scandalul angajării la ANRE a norei lui Iulian Iancu (parlamentar PSD), Nicoleta Tortolea (absolventă a Facultății de Sociologie și Asistență Socială). Înainte de numirea lui Chiriță la ANRE, după audierile din comisii, Iulian Iancu, pe atunci președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților declara despre Chiriță: „Cert este că pleacă la drum cu un foarte mare handicap, în sensul că sunt foarte multe reglementări netranspuse și este o situație confuză și foarte neclară în piața de energie electrică și în ceea ce se dorește a fi piața de gaze natural.” Foarte curând, acest handicap dispare ca prin minune.
Un alt moment inexplicabil a avut loc în 2020, chiar la începutul pandemiei, cînd ANRE a decis să majoreze cu circa 20% prețul gazelor naturale furnizate clienților casnici de către firma cehă Premier Energy. Culmea este că decizia de creștere a prețului gazelor pentru populație a fost luată pe fondul scăderii dramatice a cotațiilor internaționale la petrol și gaze, dar și al scăderii consumului global și național din cauza stopării multor activități economice. Prețurile crescute ar fi urmat să fie valabile în perioada 1 aprilie – 30 iunie, dar decizia a fost oprită de Ordonanța Militară 4, care prevedea că „în perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii ordonanței”.
Filiera UDMR, abonatul primăriei
Zoltan Nagy-Bege este vicepreședinte ANRE, impus de UDMR. Înainte, a avut un mandat de cinci ani ca membru în Comitetul de Reglementare, a fost director în ANRE din 2007, și înainte consilierul președintelui Agenției Domeniilor Statului.
Economist de meserie, Zoltan a mai fost în CA-urile Companiei Naționale a Uraniului și al Administrației Domeniilor Statului. De când își depune declarația de avere și de interese, din 2009, Nagy-Bege a avut contracte de consultanță prin încredințare direct cu Primăria Gheorgheni în fiecare an.
Contractele erau încredințate firmei Centrade Global Consulting SRL, deținută de Zoltan și de soția sa Kornelia (care acum este consilier la Ministerul de Finanțe). Până acum, Zoltan a primit de la primărie în jur de jumătate de million de lei.
Incompatibil și fugărit de DNA
Mircea Man este celălalt vicepreședinte al ANRE, ales din partea PNL. Man a fost deputat în cinci mandate: în legislatura 1990-1992 pe listele FSN, în perioadele 1992-1996 și 2000-2004 a fost ales pe listele PD, iar în 2004-2008 și 2012-2016, pe listele PDL (în 2015 a sărit la PNL) . Între 1993 si 2000 a lucrat în sectorul gazelor în Maramureș, iar după ce nu a mai fost deputat, în 2017, s-a angajat la ANRE în funcția de șef al Serviciului autorizare.
În 2014, Agenția Națională de Integritate constata că Mircea Man s-a aflat în incompatibilitate în perioada 2010 – 2011, întrucât a exercitat simultan atât funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, cât şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Baia Mare. Decizia ANI a rămas definitivă și după ce a fost contestată de Man.
Mircea Man este acționar în firma Agrotransport SRL, înființată în 1991, care se ocupă cu transportul de mărfuri. El a devenit acționar la firma băimăreană după ce a cumpărat, împreună cu fratele său Liviu Mihai Man acțiunile de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pe Rasdaq. Alături de cei doi frați mai sunt acționari Ioan Nechita (consilier local la Târgu Lăpuș din partea PNL) și soția lui Mircea Man, Susana Viorela Man. Mircea Man a mai fost acționar și în firma Castan SRL (radiată în 2003) împreună cu mai multe persoane și, culmea, alături de Frontul Salvării Naționale.
Drum de ”loază”
Fiul lui Mircea Man, Bogdan a făcut parte din Organizația de Tineret a PDL, iar în perioada 2011-2012, când avea 22 de ani, a lucrat ca asistent personal la Ministerul Transporturilor, condus pe atunci de Anca Boagiu. În 2012, în timpul mandatului de ministru al lui Alexandru Nazare, Bogdan Man a avansat la funcția de consilier personal. Bogdan a mai fost și asistent local al eurodeputatului PNL Daniel Buda.
Vezi și Nasui a desființat 40 de posturi create pentru loaze și “pile” poltice
Bogdan Mircea Man se ocupă acum de afaceri fiind acționar în patru firme. Una dintre acestea, Techtex SRL, a câștigat mai multe contracte pentru a vinde măști sanitare către instituții ale statului român: anul trecut, un contract în valoare de 850 mii lei, cu Ministerul Sănătății pentru cinci milioane de măști de protecție care au fost distribuite gratuit secțiilor de vot din întreaga țară; în vara lui 2020, Secretariatul General al Guvernului a cumpărat 40 de mii de măști cu 47600 lei; la începutul lunii noiembrie, Techtex a câștigat un contract, în valoare de peste opt sute mii lei, pentru măști FFP2 achiziționate de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate.
Asociații lui Bogdan Man din Techtex SRL sunt Dan Corneliu Pascariu (marele economist și președinte de bănci – de la Bancorex, la UniCredit) și omul de afaceri Mihai Filip (patronul grupului Taparo, producător de mobilă). Fabrica de textile tehnice Techtex, din grupul Taparo, a instalat, la începutul anului trecut, o linie de producţie de măşti cu o capacitate de 3,5 milioane de unități lunar.
Comitetul de Reglementare, tot un ciolan politic
Marian Neacșu este membru în Comitetul de Reglementare al ANRE. Fost deputat PSD, Neacșu a fost numit, zilele trecute, în funcția de secretar general al Guvernului Ciucă. Neacșu a fost condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. El își angajase ilegal fiica la biroul său de parlamentar. Între timp, Neacșu a fost reabilitat.
Un alt membru al Comitetului este Gabriel Gheorghe. Gheorghe, fost politician ALDE, a poposit pe la Transelectrica, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Romgaz.
Al treilea membru al Comitetului este Valeriu Andrei Steriu. În perioada 2001-2005, Steriu a fost Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii, iar în legislatura 2004-2008, a fost ales senator pe listele PSD. Apoi deputat în 2008, dar a renunțat la funcție în favoarea unui alt coleg. Pierde bătălia cu Ilie Sârbu pentru funcția de ministru al Agriculturii, după care pleacă la UNPR. Revine în Parlament pe listele USL, devenind deputat de Călărași. În 2016, ca urmare a fuziunii dintre partidul pe care îl conducea, UNPR, și PMP, Valeriu Steriu devine președinte executiv al PMP. După alegerile interne, Valeriu Steriu este ales și președinte al organizației PMP București. După ce obține mandatul de parlamentar din partea PMP, pleacă la PSD în mai 2018.
Cornelia Sulger, al patrulea membru al Comitetului, este șefa femeilor PSD-iste din Olt. Cornelia Sulger a lucrat la Electrica, la CEZ și, timp de aproximativ doi ani, a deținut un mandat de consilier județean. Anul trecut a candidat la Camera Deputaților pe listele PSD.
Toți acești oameni încasează în jur de zece mii de euro pe lună pentru a lua decizii favorabile românilor.
Bulibășeala liberalizării pieței energetice
ANRE se autofinanțează, iar veniturile provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Printre obiective ANRE sunt amintiți și consumatorii casnici (segment care ne interesează pe noi acum) pentru care Autoritatea se obligă să ofere protecţie prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor; dar și prin dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie.
După liberalizarea pieței, ANRE s-a cam spălat pe mâini de consumatorii casnici anunțând că „începând cu data de 1 ianuarie 2021 preţurile pentru furnizarea energiei electrice la clienţii casnici nu vor mai fi reglementate de către ANRE.” Iar oamenii nu au decât să-și caute o ofertă convenabilă pe piața concurențială sau să beneficieze în continuare de serviciu universal. Ambiguitățile au creat nemulțumiri, oamenii nefiind lămuriți cu ce trebuie să facă. Soluția ANRE a fost de a prelungii perioada de schimbare a contractelor și de a mai da timp de gândire consumatorilor.
Pe de altă parte, ministrul Energiei a criticat decizia punând presiune pe ANRE pentru finaliza procesul de liberalizare a pieței. În opinia ministrului, soluția era ca, la liberalizare, primul preț oferit clienților să fie cel mai mic preț din piața concurențială din portofoliul de oferte al furnizorilor. ANRE a înțeles ce a vrut și a răspuns că este ilegal să obligăm furnizorii să livreze energie la cel mai mic preţ.
Pentru a crește în ochii lumi, guvernul a instituit o schemă de acordare a unui sprijin financiar lunar pentru plata prețului final aferent consumului de energie electrică și gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021 – martie 2022, diferența de preț final urmând a fi suportată de la bugetul de stat, prin compensări ale furnizorilor de energie electrică și gaze naturale.
Dar, să nu credeți că guvernul scoate din buzunarul lui niște bani și din mărinimie ne ajută să trecem iarna. Sprijinul financiar este tot din banii nostri, colectați prin taxe, impozite și accize și care oricum nu au fost folosiți la nicio investiție sau în alte scopuri de interes public. Iar soluția aleasă de guvern nu este decât o amânare.
ANRE s-a plans la Bruxelles acuzând, într-o scrisoare oficială transmisă Comisiei Europene, că guvernul i-ar fi încălcat independența și autonomia. Plus că se mai văita că vor avea de verificat lunar șapte milioane de facturi, activitate considerată imposibilă.
ANRE a fost acuzată și de jucătorii din piață că a provocat scandalul major al scumpirii facturilor de energie electrică din cauza lipsei campaniilor de informare a clienților înainte de liberalizarea pieței.
La mijlocul lunii noiembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu se arăta șocat, de parcă atunci aterizase prima oară în România, de nivelul prețurilor din piața energetică de ultimă instanță. El considera ca sunt „prohibitive” și că „cercul închis” al furnizorilor de ultimă instanță „trebuie spart” și a cerut reprezentanților ANRE să ia măsuri urgente. Caz închis.
Vezi și Creșterea prețului gazelor, criză provocată de Rusia prin Gazprom
Liberalizarea pieței a reprezentat una din precondițiile aderării la Uniunea Europeană și, contrar percepției publice, nu ar trebui să aducă scumpiri masive. Dar liberalizarea haotică a pieței energiei și strategia de achiziție pe care o au furnizorii, pot produce acest dezastru.
De exemplu, piaţa de gaze naturale trebuia liberalizată încă din anul 2018. Marii furnizori, simţind că această schimbare poate fi păguboasă pentru ei (ANRE pierzându-și rolul în stabilirea preţului, dar şi de manipulare a pieţei) au solicitat mai multe acţiuni de informare privind consecinţele liberalizării pieţei de gaze, fapt care a determinat amânarea acesteia până în 2021, prin modificarea legii 123/2012.
Amânarea liberalizării pieţei de gaze a determinat pierderi pentru producătorii de gaze în detrimentul furnizorilor de gaze. La care se mai adaugă suprapunerea cu actuala criză care a determinat creșterea uriașă a prețurilor.
