Este nevoie de o nouă ordine de stabilitate în Europa, iar Rusia trebuie să primească garanții de securitate, dar nu putem accepta împărțirea în noi sfere de influență, pentru că s-ar genera noi tensiuni, a declarat luni seara președintele francez Emmanuel Macron după cinci ore și jumătate de discuții cu Vladimir Putin la Kremlin. Liderul francez a vorbit despre „noi soluții, inovatoare” și „garanții concrete” și a spus că în următoarele zile și săptămâni vor fi contacte diplomatice intense.
Într-o conferință comună de presă cu liderul de la Kremlin, Emmanuel Macron a apreciat că mai este timp pentru a rezolva criza din Ucraina pe cale diplomatică, în timp ce Vladimir Putin a declarat că ideile liderului francez ar putea face ca lucrurile „să evolueze”. Pe de altă parte, președintele rus a reluat acuzațiile la adresa NATO, despre care a spus că „este agresivă” și caută să se extindă până la granițele Rusiei.
„Suntem amândoi conștienți de gravitatea situației și de necesitatea, în interesul tuturor, de a găsi calea ca să păstrăm pacea și stabilitatea în Europa. Cred cu putere că încă este timp. Dialogul istoric și strategic pe care l-am construit în timpul ultimilor ani poate continua și de aceea am căzut de acord să ne întâlnim la Moscova. Am avut discuții fructuoase, substanțiale, concentrate pe tensiunile actuale și căile de dezescaladare, cum ar fi garanțiile de natură să asigure securitatea și stabilitatea pe continentul nostru”, a declarat Emmanuel Macron.
„Nu există securitate pentru europeni dacă nu există securitate pentru Rusia”, a mai spus președintele francez în conferința de presă.
Macron: „Nu putem uita că multe țări din UE au trăit secolul XX în mod diferit, nu ca Franța”
„Nu putem risca, în mod colectiv, să vedem spectrul confruntării, al instabilității și al dezordinii revenind în Europa (…). Întotdeauna e ușor să începi un conflict, dar e mult mai greu să îl termini și să construiești o pace durabilă”, a subliniat președintele francez. „Știu că multe țări din Uniunea Europeană au trăit secolul XX în mod diferit, nu ca Franța. Nu putem uita acest lucru, nu a dispărut în ultimii 30 de ani. Dar nu ne putem, totuși, în mod colectiv, cu toții împreună, să ne expunem la riscul unei noi confruntări a sferelor de influență, la instabilitate, la dezordine în Europa. Acest lucru va crea noi resentimente, noi amenințări”, a atras atenția liderul de la Elysee.
El a mai spus că există „termeni de convergență” între Rusia și Franța, iar următoarele zile și săptămâni vor fi dedicate unor contacte diplomatice intensificate.
„Avem voința de a lucra împreună pentru a garanta o nouă ordine de stabilitate și securitate în Europa”, a afirmat Emmanuel Macron. În acest sens, Rusiei ar trebui să i se propună „garanții concrete de securitate”, a explicat Macron.
„Stabilitatea și dezescaladarea trebuie să se bazeze pe ceea ce am convenit în urmă cu 30 de ani, dar și, având în vedere noua situație, să găsim noi soluții comune pentru a menține stabilitatea și securitatea. Președintele Putin și cu mine am luat în considerare mai multe opțiuni, voi lucra la aceste opțiuni și știu că și el, în răspunsurile sale către NATO și SUA. Vom avea acest dialog și sunt sigur că împreună cu toți participanții vom obține rezultate. Nu va fi ușor, dar am încredere că va funcționa”, a transmis Emmanuel Macron.
Pe de altă parte, el a subliniat că securitatea trebuie construită prin respectarea suveranității și independenței statelor care nu sunt membre ale UE sau NATO, dar care se află în regiune și a menționat, între altele, Republica Moldova. „Este vorba, de exemplu, de Belarus, Ucraina, Georgia, Moldova – țări ale căror suveranitate și independență trebuie respectate, deoarece fac parte, de asemenea, din securitatea noastră colectivă. Acest lucru trebuie să fie luat în considerare”, a punctat Macron.
Garanții de securitate. Macron pledează pentru noi soluții, „mai inovatoare”
„Cred că putem construi securitatea și stabilitatea în Europa prin reafirmarea a ceea ce avem deja în cadrul OSCE. Dar trebuie, de asemenea, să găsim noi soluții, poate că acestea trebuie să fie mai inovatoare. În ceea ce privește capacitatea noastră de a aduce garanții concrete de securitate, am abordat această problemă direct, respectând interesele și elementele de stabilitate și securitate pentru toți semenii noștri europeni, dar respectând și solicitările de garanții din partea vecinului și prietenului nostru, Rusia”, a spus liderul francez, a cărui țară se află la președinția Consiliului Uniunii Europene.
„Au existat traume în ultimii 30 de ani și trebuie construite noi mecanisme pentru a asigura stabilitatea în regiune. Dar aceste noi prevederi nu pot fi construite fără a revizui tratatele din ultimii 30 de ani și fără a revizui principiile fundamentale sau fără a limita drepturile fundamentale europene”, a punctat Macron. „Trebuie să convenim asupra unor măsuri concrete pentru a stabiliza și a detensiona situația. Am discutat despre acest lucru, ar urma să fie confirmat în zilele și săptămânile următoare. Va depinde de negocieri, de consultările cu Statele Unite, cu NATO, cu europenii și de întâlnirea noastră de mâine (marți – n.r.) cu președintele (Volodimir) Zelenski (președintele Ucrainei – n.r.)”, a arătat președintele Franței.
„Trebuie să construim împreună garanții concrete de securitate pentru statele membre ale Uniunii Europene, pentru statele din regiune – Ucraina, Georgia, Belarus – și pentru Rusia. Acesta este exact obiectivul pe care ar trebui să îl avem”, a insistat Emmanuel Macron.
„Rusia cere de mult timp anumite garanții de securitate – desfășurări militare limitate, prezență convențională, transparență a sistemelor de apărare antirachetă sau post-INF (tratatul pentru forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune – n.r.). Aceste solicitări din partea Rusiei sunt exact în concordanță cu solicitările pe care le formulează și statele europene, țările Uniunii Europene. Sunt sigur că răspunsul nu poate fi decât unul colectiv”, a declarat Macron.
Vladimir Putin spune că Emmanuel Macron are unele idei „utile”
La rândul său, Vladimir Putin a declarat că discuțiile cu Emmanuel Macron au fost „utile”, dar a reamintit condițiile pe care Moscova le pune pentru o dezescaladare a acestei crize – oprirea extinderii NATO și retragerea echipamentelor militare ale Alianței în arealul în care existau înainte de 1997. Președintele rus a criticat prezența forțelor NATO în apropierea granițelor Rusiei, explicând că nu înțelege, în acest context, criticile țărilor occidentale cu privire la soldații ruși din apropierea graniței ucrainene.
Cu toate acestea, el a subliniat că „anumite idei” ale lui Emmanuel Macron ar putea contribui la „punerea bazelor pentru un progres comun”, dar a refuzat să dea detalii considerând că este „prematur” să le prezinte public.
„Vom vedea cum va decurge întâlnirea domnului președinte la Kiev. Am convenit ca, după deplasarea sa în capitala ucraineană, să ne sunăm din nou și să facem un schimb de opinii pe această temă”, a spus Putin în conferința de presă comună cu Macron.
„De partea noastră, vom face totul pentru a găsi compromisuri care să poată satisface pe toată lumea”, a mai spus Putin, asigurând că nici el, nici preşedintele Macron nu vor un război Rusia-NATO, care „nu ar avea niciun câştigător”.
„Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie”, a mai spus Putin.
„Vom pregăti un răspuns la documentul pe care l-am primit de la Bruxelles și Washington, îl vom trimite la Washington și Bruxelles. Există într-adevăr lucruri care pot fi discutate. Este adevărat că acestea sunt de natură secundară, dar totuși… Și, bineînțeles, vom căuta un răspuns la chestiunile-cheie”, a transmis Putin, întrebat de un jurnalist ce va face Rusia în continuare.
Pe de altă parte, Vladimir Putin a constatat că în relația bilaterală, în ciuda situației dificile cauzate de pandemie, comerțul reciproc a crescut cu 71 la sută în primele 11 luni ale anului trecut. „Investițiile franceze în Rusia depășesc 23 de miliarde de dolari. În total, peste 600 de companii din Franța își desfășoară cu succes activitatea pe piața rusă”, a punctat liderul de la Kremlin.
Vladimir Putin atacă NATO în fața lui Macron
Vladimir Putin nu s-a ferit să critice NATO în fața lui Emmanuel Macron. El a contesat ideea că această alianță este pur defensivă aducând ca argument unele operațiuni militare la care a participat NATO în țări în care, de altfel, și Rusia s-a implicat militar.
„Ei încă încearcă să liniștească Rusia spunând că NATO este o organizație pașnică și pur defensivă, o alianță pur defensivă. Măsura în care acest lucru este adevărat a putut fi văzută cu ochii lor de cetățenii multor națiuni, mă refer la Irak, Libia, Afganistan și, mai ales, în operațiunea militară pe scară largă împotriva Belgradului, fără autorizarea Consiliului de Securitate al ONU (referire la războiul din Kosovo – n.r.) – cu siguranță departe de ceea ce ar face o organizație pașnică”, a spus Putin.
„Nu putem trece cu vederea că strategia militară a NATO pentru 2019 identifică în mod explicit Rusia ca fiind o amenințare majoră la adresa securității și un adversar. NATO ne-a desemnat ca adversar. Mai mult, după ce și-a mutat infrastructura militară în apropierea granițelor noastre, NATO și statele sale membre se simt îndreptățite să ne învețe câte ceva despre unde și cum să staționăm forțele noastre militare și consideră că este posibil să ceară să nu se desfășoare manevre și exerciții planificate, iar deplasarea trupelor noastre pe teritoriul nostru – vreau să subliniez – este prezentată ca o amenințare de invazie rusă – în acest caz – a Ucrainei. Se presupune că statele baltice și alți vecini ai noștri se simt, de asemenea, amenințați. Pe ce bază nu este foarte clar. În orice caz, este folosită ca teză pentru a construi o politică inamicală față de Rusia. Înseși statele membre NATO continuă să aprovizioneze Ucraina cu armament modern, alocă resurse financiare substanțiale pentru modernizarea armatei ucrainene și trimit specialiști și instructori militari”, și-a continuat Putin tirada anti-NATO.
Putin a fost întrebat de un jurnalist de ce se teme că Ucraina va intra în NATO, din moment ce e clar că în Alianță nu există un consens asupra acestei chestiuni. În răspunsul său, liderul de la Kremlin a menționat summitul NATO de la București din 2008. Atunci, Vladimir Putin a venit personal ca să se asigure că împiedică o nouă extindere a NATO. Germania și Franța s-au opus aderării Georgiei și Ucrainei la Alianță, așa că NATO s-a văzut nevoită să le promită celor două țări că va menține deschisă perspectiva unei aderări ulterioare. Peste câteva luni, Rusia intervenea militar în Georgia.
„În ceea ce privește faptul că unele țări NATO se opun acceptării, să zicem, a Ucrainei sau a Georgiei în cadrul Alianței, suntem conștienți de acest lucru, bineînțeles, am auzit de multe ori despre asta. Atunci am o întrebare: dacă acest lucru este adevărat, de ce au semnat la București, în 2008, un document care păstrează ușa deschisă pentru ca aceste țări să adere la NATO?” – a replicat Putin.
Ce reproșează Putin Ucrainei
Liderul de la Kremlin s-a plâns că Ucraina nu a pus în aplicare acordurile de la Minsk stabilite prin formatul Normandia (în care Germania și Franța sunt mediatori – n.r.).
„Din punctul meu de vedere, este clar pentru toată lumea că autoritățile actuale de la Kiev au pornit pe calea desființării acordurilor de la Minsk. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește chestiuni fundamentale precum reforma constituțională, amnistia, alegerile locale și aspectele juridice ale statutului special al Donbasului. Am făcut anumite concesii, nu au fost transpuse în legislația ucraineană. Kievul continuă să ignore toate oportunitățile de restabilire a integrității teritoriale a țării pe cale pașnică prin dialog direct cu Donețk și Lugansk”, a susținut Putin, aducând în discuție cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.
Vezi și Trupe ruseşti aflate la graniţa cu Ucraina capabile de un război-fulger de cel puţin 7-10 zile
Parlamentul Rusiei se pregătește să ceară peste o săptămână, la 14 februarie, recunoașterea independenței acestor așa-numite „republici”.
De asemenea, Putin susține că se petrec „încălcări masive și sistematice” ale drepturilor omului în Ucraina și a amintit în context de cazul fostului președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, acuzat de înaltă trădare pentru că, susține Putin, ar fi semnat acordurile de la Minsk. Moscova este gata să-i acorde azil politic, a spus Putin.
„În țară sunt închise instituții media nedorite, iar opozanții politici sunt persecutați. De altfel, la un moment dat, când dl (Petro) Poroșenko era încă președinte al Ucrainei, i-am spus că, dacă va întâmpina dificultăți în viitor, Rusia este gata să îi acorde azil politic. La vremea respectivă a făcut multe remarci ironice pe această temă, dar astăzi aș dori să-i confirm sugestia mea. În ciuda divergențelor noastre serioase pe această temă, pe tema reglementării în Donbas – și cred că a făcut multe greșeli în această direcție -, totuși, urmărirea sa penală ca infractor este, în opinia mea, o supralicitare excesivă din partea actualei conduceri. Suntem pregătiți să acordăm azil în Rusia unor persoane precum dl Poroșenko”, a spus Putin.
„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este faptul că discriminarea este consacrată la nivel legislativ împotriva populației rusofone, căreia i se refuză atât recunoașterea ca popor indigen pe pământul natal, cât și folosirea limbii materne, ceea ce este extrem de ciudat, întrucât nu se reflectă în nicio poziție a țărilor europene”, a punctat în final liderul de la Kremlin.
Macron îi ia apărarea lui Zelenski
„Când au fost semnate acordurile de la Minsk, nu exista o astfel de prezență rusă la graniță, așa că acesta este un punct foarte important al discuției noastre cu dl Putin. Despre asta vorbim când vorbim despre dezescaladare”, a fost replica lui Emmanuel Macron. Pe de altă parte, el crede că „soluția la problema ucraineană nu poate fi decât politică, iar baza acestei soluții poate fi reprezentată de acordurile de la Minsk”.
Emmanuel Macron, care marți merge de la Moscova la Kiev ca să stea de vorbă cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ținut să-i laude atitudinea acestuia din urmă. „În primul rând, președintele Zelenski este în prezent președintele unei țări care are 125 de mii de militari ruși la granița sa, deci da, este nervos. Iar asta s-a întâmplat în ultimele luni. Nu așa a fost la începutul anului 2021. Așadar, în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, cred că, în contextul comentariilor internaționale, dl Zelenski este calm, iar acest lucru ar trebui salutat”, i-a răsspus Macron unui ziarist rus care îl întrebase despre o declarație a liderului de la Kiev în legătură cu acordurile de la Minsk.
