Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, miercuri, toate cele trei candidaturi pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale (CCR): Bogdan Licu, Cristi Danileţ şi Ioan Sabău-Pop.
Preşedintele Comisiei juridice, Laura Vicol Ciorbă, a precizat că votul a fost dat din perspectiva îndeplinirii condiţiilor profesionale pentru a candida la această funcţie, plenul Camerei fiind suveran şi va decide, prin vot, asupra persoanei care va fi numită la CCR.
Deputatul USR Stelian Ion a solicitat să se dea un vot separat pentru cei trei candidaţi, anunţând că, în urma respingerii acestei propuneri, reprezentanţii formaţiunii sale nu participă la vot.
Miercuri, Comisia juridică i-a audiat pe cei trei candidaţi:
prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, propus de PSD;
judecătorul Cristi Danileţ – susţinut de USR;
prof. univ. Ioan Sabău-Pop – din partea AUR.
Plenul Camerei Deputaţilor urmează să dea votul în privinţa celor trei candidaturi în şedinţa din 3 mai.
Vezi și Noi informații: Vicol, PSD-ista șefă la Comisia Juridică, avocată a infractorilor periculoși
Bogdan Licu, propunerea PSD, a renunțat la doctorat
Procurorul este absolvent al Facultății de Drept de la universitatea particulară Spiru Haret.
”Nu-mi fac cinste notele din facultate, dar trebuie să vă spun că muncesc de la 18 ani. Tatăl meu a decedat când eram mic și am făcut facultatea trebuind să-mi întrețin familia”, a spus Licu în timpul audierilor de la Comisia juridică a Camerei Deputaților.
Licu, actual procuror general adjunct al României, a obținut media 7,54 la licență, iar media anilor de studii din facultate a fost 7,08.
Licu a renunțat la titlul de doctor după ce o investigație a jurnalistei Emilia Șercan a arătat că acesta și-a plagiat lucrarea.
Ședința a fost marcată de replici tensionate între deputații USR Mihai Badea și Stelian Ion și președinta Comisiei Juridice, Laura Vicol (PSD). De remarcat că reprezentanții AUR în Comisia Juridică nu i-au adresat nici o întrebare lui Bogdan Licu.
Cristi Danileţ – susţinut de USR
Judecătorul Cristi Danileţ a declarat că, în ultimii ani, Curtea Constituţională a României a devenit „un actor politic” şi s-a „îndepărtat de la scopul iniţial al Constituţiei”.
Cristi Danileţ, propus de Uniunea Salvaţi România pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională pe locul actualului preşedinte al CCR, Valer Dorneanu, căruia îi expiră mandatul.
„În ultimii ani, CCR a devenit un actor politic şi cred că s-a îndepărtat de la scopul iniţial al Constituţiei. Spun asta pentru că, atunci când interpretăm Constituţia ţării, trebuie să facem trimitere la voinţa puterii constituante din 1991 şi lucrurile care sunt în vigoare, precum şi la lucrările parlamentare din 2003, când a avut loc revizuirea Constituţiei. În 2003 s-a creat această atribuţie a CCR de a soluţiona conflicte constituţionale între autorităţi şi cred că ceea ce a vrut legiuitorul nu a fost nici pe departe să înlocuiască voinţa politică. Cred că atunci când avem organisme, instituţii, autorităţi politice, acestea, prin negocieri şi prin atitudini politice, trebuie să îşi regleze problemele, nu să se ducă cu ele la CCR. Sunt pentru o limitare a puterilor CCR. Desigur, doar pe cale jurisprudenţială, pentru că avem o jurisprudenţă a CCR care defineşte exact ce înseamnă conflictul juridic de natură constituţională”, a precizat Danileţ.
Danileț a spus că, în cazul în care CCR declară că o lege este conformă cu Constituţia, atunci când aceasta reglementează într-un domeniu ce ţine de Uniunea Europeană, judecătorul trebuie să facă abstracţie de acea decizie a Curţii.
Ioan Sabău-Pop, prof. univ. – din partea AUR
Ioan Sabău-Pop, a declarat că este nevoie de o serie de modificări legislative, inclusiv de revizuirea Legii fundamentale, astfel încât activitatea CCR să fie „primenită”.
„Doresc să aduc o contribuţie şi am energia şi experienţa potrivită pentru a contribui la modernizarea statului român, la aşezarea şi ordonarea raporturilor de putere, pentru că asta face CCR, cum face un judecător la instanţă, în conformitate cu evoluţia şi progresul societăţii româneşti. (…) Ar fi nevoie de o serie de modificări, inclusiv de revizuirea Constituţiei, care să ducă la primenirea activităţii Curţii Constituţionale şi la celelalte autorităţi ale statului”, a spus Ioan Sabău-Pop.
Candidatul propus de AUR la CCR a precizat că trei judecători ai Curţii ar trebui propuşi de mediul academic, de Academia Română şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar într-un complet de judecată să nu fie acceptaţi mai puţin de 9 membri.