Pasiunea unora pentru vehiculele pe două roți a făcut de-a lungul timpului ca bicicletele, mopedurile, motoretele sau motocicletele să evolueze în zeci de variante și subvariante. Asta e și evoluția ”fenomenului” Scrambler care cerea o motocicletă personalizată pentru orice tip de drum, la modelele de serie contemporane cu ”ștaif”, de status, dar relativ scumpe.
În România comunistă s-au produs game variate de motorete, dar nu a exista voință politică pentru producția de motociclete, adică motoare mai mari de 50 de cm3. Bicicletele Pegas sau Tohani, motoretele Mobra sau Hoinar erau singurele variante autohtone pentru iubitorii ghidonului.
Astăzi motoriștii au doar variante de import, evident că ”japonezele” sunt cele mai întâlnite motoare pe străzile din România, dar găsim și italiene, motociclete americane, germane, finlandeze, chiar și cehești, ucrainene sau rusești!
Cu toate toate mărcile de motociclete prezente pe șoselele naționale, este o adevărată plăcere să vezi grupuri de chopper-iști, de pasionați de enduro, chiar și atașiști etc.
Au mai apărut și pasionați de motoare tip Scrambler, ai nu se prea strâng în grupuri… dar ce e un Scrambler.
Citește despre Triumph Trident – un “naked” indraznet
Scrambler, aspect și funcționalitate
Scrambler este un tip de motocicletă care nu poate fi plasată într-o categorie, așa că stă în propria-i categorie. Este o motocicletă construită pentru off-road și utilizată pe străzii.
Termenul „scrambler” a fost utilizat în mod obișnuit în Statele Unite încă din anii 50 și 60 pentru a descrie o bicicletă de stradă cu potențial off-road (sau ambiție).
Cuvântul își are rădăcinile mult mai înapoi în anii 1920, când motoriștii britanici au concurat pe un amestec de terenuri. Potrivit unui mit urban, un comentator britanic a descris o astfel de ”rasă” de motociclete drept „destul de greu”.
Astăzi, pe scena bicicletelor personalizate, un scrambler este un amestec vizual între un motor retro și unul contemporan, ”dezrăcat” până la esențial, amortizoare înalte și cauciucuri cu aspect de enduro.
Ceasurile sunt în general mici și aproape de ghidon. Un scrambler are ghidonul amplu, iar farul sau farurile sunt mai mici și sunt montate pe suporturi mai scurte. Eșapamentele tind să fie de nivel înalt, scaunele mai scurte și uneori mai groase, în timp ce roțile au invariabil jantele din aliaj.
Scramblers înseamnă murdărie, murdărie înseamnă distracție și distracție înseamnă și căzături 🙂
Există mii de tipuri de scrambler, pentru că orice motocicletă, personalizată suficient. poate ajunge un scrambler veritabil.
Totuși, avem acum o serie întreagă de producători de motociclete care produc și scrambleri pentru stradă:
Guzzi V7 Scrambler:
500cc Benelli Leoncino:
BWM R nineT Scrambler:
Yamaha SCR920 Street Scrambler:
5 modele Ducati Scrambler:
Kawasaki-KLR650-Scrambler:
Triumph Bonneville Scrambler:
și lista poate continua.
În final, trebuie subliniat că ”mișcarea” scrambler datorează totul motocicliștilor din trecut „scramblers” nebuni ai trecutului. Pasionații care și-au personalizat singuri motarele până au ajuns la o formă ”îmbrățișată” de marii producători drept categorie de motociclete.
Sursa: bikebrewers.com
