Parlamentul Ucrainei a votat două legi care impun restricţii severe cărţilor şi muzicii în limba rusă, în contextul în care Kievul încearcă să rupă legăturile culturale rămase între cele două ţări după invazia Moscovei.
Una dintre legi interzice tipărirea cărţilor de către cetăţenii ruşi, precum şi importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat. O altă lege interzice redarea muzicii aparţinând persoanele cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public, relatează The Guardian.
O lege va interzice tipărirea cărţilor de către cetăţenii ruşi, cu excepţia cazului în care renunţă la paşaportul rusesc şi iau cetăţenie ucraineană. Interdicţia se va aplica doar celor care au obţinut cetăţenia rusă după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991.
De asemenea, legea va interzice importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat, solicitând totodată o licenţă specială pentru importul de cărţi în limba rusă din orice altă ţară.
O altă lege va interzice redarea muzicii persoanelor cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public. Totodată, legea creşte cotele pentru conţinutul de vorbire şi muzică în limba ucraineană în emisiunile TV şi radio.
Legile trebuie să fie semnate de preşedintele Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare şi nu există niciun semn că el se opune acestora.Ambele legi au primit duminică un sprijin larg din partea camerei, inclusiv din partea parlamentarilor consideraţi pro-Kremlin de majoritatea presei şi societăţii civile din Ucraina.
Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko, s-a declarat ”bucuros să întâmpine” noile restricţii.”Legile sunt concepute pentru a ajuta autorii ucraineni să împărtăşească conţinut de calitate cu un public cât mai larg, care după invazia rusă nu acceptă niciun produs creativ rusesc la nivel fizic”, a afirmat Thachenko, potrivit site-ului biroului său.
Noile legi reprezintă cel mai recent capitol din calea lungă a Ucrainei către eliminarea moştenirii de sute de ani de guvernare a Moscovei.
Ucraina susţine că acest proces, denumit anterior ”decomunizare”, în prezent numit ”derusificare”, este necesar pentru a anula secole de politici menite să zdrobească identitatea ucraineană.
Moscova nu este de acord, invocând că politicile Kievului de a înrădăcina limba ucraineană în viaţa de zi cu zi asupresc numărul mare de vorbitori de rusă din Ucraina, ale căror drepturi pretinde că le susţine prin aşa-numita ”operaţiune militară specială”.
