Solidaritatea cu Ucraina obligă țările UE să se confrunte cu raționalizarea gazelor, deoarece Rusia reduce aprovizionarea.

La ultima întâlnire programată a comisarilor europeni înainte de vacanța de vară de miercuri, tehnocrații de la Bruxelles vor încerca cea mai amplă captură de putere văzută până acum în 2022: dreptul de a impune raționalizarea obligatorie a gazelor celor 27 de țări membre ale blocului.

Pe măsură ce cetățenii din Portugalia până în Polonia se înăbușă și pier într-o căldură record, guvernelor lor li se cere să își semneze dreptul la suveranitatea energetică în șase zile. Măsurile sunt accelerate prin intermediul protocoalelor de urgență, ceea ce înseamnă că nicio țară nu se va putea opune planului de veto și Parlamentul European nu va avea niciun cuvânt de spus.

Astfel de pași extraordinari arată cât de aproape au ajuns țările europene de limita a ceea ce este viabil, ca urmare a acțiunilor lor de a sprijini Ucraina împotriva forțelor invadatoare ale Rusiei. Având în vedere că inflația crește deja în regiune, în parte cauzată de perturbarea pieței induse de război, lupta UE cu Rusia pentru gaze va testa hotărârea blocului la limită. Lovitura economică poate fi abia la început.

Documentele obținute de POLITICO detaliază planul pentru un mecanism de alertă la nivelul UE care ar permite Bruxelles-ului să decrete reduceri obligatorii ale consumului de gaze din august până în mai. Tăierile ar putea „fi declanșate în orice moment” dacă se pare că rezervele de gaz nu vor fi disponibile pentru a trece blocul de iarnă.

În conformitate cu propunerea, țările vor trebui, de asemenea, să își actualizeze planurile naționale de urgență cu măsuri voluntare de reducere a consumului de gaze până la sfârșitul lunii septembrie.

Nu există încă o cifră stabilită pentru mărimea reducerilor la consumul de gaze care ar putea fi impuse. Însă, potrivit a doi diplomați, se propune o reducere de 5-20 la sută, cu așteptarea unui acord final în intervalul 10-15 la sută.

Până pe 26 iulie, când se așteaptă ca miniștrii energiei din UE să afirme noile reguli, europenii s-ar putea trezi să nu folosească fără discernământ aerul condiționat sau, pe măsură ce temperaturile scad în următoarele luni, să ridice prea mult temperatura în locuințe.

Întreprinderile considerate „neesențiale” – ceea ce documentele Comisiei sugerează că ar putea însemna industriile ceramicii, sticlei și chimice, dar în unele municipalități precum München includ brutării locale – ar putea fi plătite să întrerupă alimentarea voluntar sau să se găsească pe primul loc pentru o reducere a gazului in extremis.

Toate acestea sunt propuse în numele campaniei de solidaritate a UE cu Ucraina.

La cinci luni de la invazia pe scară largă de către președintele rus Vladimir Putin a vecinului său estic, o economie de război – cu toate consecințele ei – este în sfârșit pregătită să coboare asupra Europei.

Nu atingeți gazul

În încercarea de a împiedica avansul armatelor lui Putin, Bruxelles-ul a încercat să priveze Kremlinul de venituri de miliarde din vânzările de gaze naturale, reducând voluntar consumul de gaze rusești în UE cu două treimi în acest an.

Nu a funcționat, iar țările UE au precizat clar că nu sunt dispuse să sancționeze gazul, chiar dacă un embargo pe petrol este programat să se declanșeze în decembrie.

Probabil că este prea târziu acum: datele de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA) publicate luni arată că, de la invazie, Moscova a câștigat deja triplu față de ceea ce câștigă în mod normal din vânzările de petrol și gaze într-o singură iarnă, ceea ce înseamnă că își poate permite să continue să reducă livrările spre vest, spre Europa.

Putin a îmbrățișat cu entuziasm slăbiciunea Europei pentru energia rusă, transformând gazul în cea mai puternică armă economică a sa. Până acum, aprovizionarea cu gaz a fost redusă sau întreruptă de Gazprom din Rusia pentru 12 țări. Bruxelles-ul se străduiește acum să recâștige controlul prin încetinirea consumului stocurilor de gaze ale Europei cât poate.

În condițiile în care eforturile liderilor de a căuta aprovizionare alternative din Orientul Mijlociu eșuând în mare măsură, stațiile de cărbune ard din nou în întreaga UE, fabricile trec la arderea păcurului și o suspendare a politicii climatice privind controlul emisiilor este în lucru.

Ceasul ticăie: joi, gazoductul Nord Stream dintre Rusia și Germania urmează să reia parțial livrările după o pauză de 10 zile.

Liderii naționali din Franța, Germania și Spania spun că scenariul cel mai probabil este ca Nord Stream să rămână închis, iar fluxurile de gaze rusești prin alte rute către Europa sunt de asemenea așteptate să fie oprite iminent.

„Lucrăm pe ipoteza că nu va reveni la funcționare”, a declarat comisarul UE pentru buget Johannes Hahn, marți, reporterilor din Singapore, potrivit Wall Street Journal.

Dacă Hahn are dreptate, perspectivele pe termen lung vor fi îngrozitoare. Estimările Comisiei indică o scădere cu 1,5% a PIB-ului în bloc dacă Moscova nu va mai livra gaze naturale.

Pentru a face față unei astfel de lovituri odată ce temperaturile scad, „gazul suplimentar care trebuie economisit în următoarele trei luni este de ordinul a 12 miliarde de metri cubi – suficient pentru a umple aproximativ 130 de tancuri de gaz natural lichefiat”, a spus directorul IEA, Fatih Birol.

Cu toate acestea, unele dintre cele mai puternice voci care au cerut pedepsirea Rusiei cu sancțiuni scrâșnesc din dinți la cel mai recent plan al Comisiei. Strângerea curelei acasă pentru a salva vecinii care consumă gaz, cum ar fi Germania, nu este populară în unele părți ale Europei de Est.

Berlinul este una dintre puținele capitale care au semnat așa-numitele acorduri de solidaritate, în care țările vecine promit să împartă gaze suplimentare în caz de criză. Comisia a îndemnat țările să semneze mai multe – dar unii sunt precauți cu privire la aplicarea acestor aranjamente voluntare cu reduceri obligatorii la domiciliu, dacă nu sunt suficiente gaze.

„Suntem împotriva impunerii unor ținte obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei Anna Moskwa, a cărei țară se confruntă acum cu posibilitatea de apariție a unei penurii interne de cărbune ca urmare a sancțiunilor impuse importurilor rusești. Polonia nu are acorduri de solidaritate cu niciunul dintre vecinii săi, potrivit înregistrărilor Comisiei, dar Moskwa a fost totuși neclintită că „mecanismul de solidaritate nu trebuie să ducă la o reducere a securității energetice a niciunui stat membru”.

Ungaria a mers deja mai departe. Guvernul lui Viktor Orbán a anunțat că noile sale planuri de urgență energetică vor interzice gazele să părăsească granițele sale începând cu luna august, provocând o mustrare ascuțită din partea comisarului UE pentru Energie, Kadri Simson.

„Restricțiile naționale individuale care afectează fluxurile transfrontaliere de gaze sunt nejustificate și nu pot decât să agraveze problemele din situația actuală a pieței de gaze naturale”, a avertizat Simson.

În Spania și Portugalia, guvernele subvenționează deja parțial costul gazului utilizat în electricitate – și urmăresc Franța importând toată puterea ieftină pe care o poate. Scepticii spanioli subliniază că economisirea gazelor acasă nu îi va ajuta prea mult pe vecinii lor francezi, având în vedere interconexiunile limitate de gaze între cele două țări.

„Suntem într-o situație în care trebuie să decidem în cel mai bun mod posibil cum să alocăm resursele”, a declarat Georg Riekeles, director asociat la think tank-ul Centrul de politici europene. „Este foarte dificil să socializezi complet sau să mutualizezi costul crizei atunci când alegerile care condiționează situația actuală au fost naționale.”

Un diplomat al UE a recunoscut că impunerea raționalizării cu combustibili țărilor UE ar fi de neconceput în vremuri normale, dar având în vedere riscurile de iarnă, „nu putem exclude nicio opțiune”.

Un alt diplomat a fost mai direct: „Nu ne place deloc”.