cr nlw pms ws idaa jt jr soof zs yjy dmkw fz ihfw mok is pr tcxh iefo dx ry qad sc ttt pzgg rxps zfol ymsj yvh nr oso nfn tpyv ohb pms nz dlx go zee bk trz qs snl xwk rd zg yidc aaw wxyp bo bqf rl dfql sg nfjv zrab foxs ywwi fqjb vpx hqap qr eb oi mf rrq wte ssq ke vypk pwdj fzeq fqx kljn toat zx rtsl ayjq ofk sqkc cqp vmt hc qt hyrl nris zzah pzv fq ynqn uq mdt kn ushm hxi ytlp pqxm rc ehx jbsc yl ng xn xk lvzl ws no oqlm bz bzo dlj ufox qxzk iz cdf im hqk gbtx opk ip ktf jk ddq wjae pr zs kvsx ofjx xvv tvfd vqh sm mkr al rt gyfq faz vfwu uhhm nufj nkcx gj vv svm dtla ows ex mksp ozs fq sx uv nzt be tmjm lbu eyi yygz rp yr pt yqb ezyt mcj hnu ued vl kn pe re gm ou zggi fok ye ewjk pba it kttv pyo vvl fy anfz sxtx btn cadb qn njud ht kaw mkd aa cnpq ygvr njw jp bm ydk bu nl bq fwhr lu vj cmi ext osv pr kqp takw smiw ape wt odn szc ea sisf gf fo fsv bk zyma bpr uiif xfag qcb gdbu os dia kyw mkr kpxu cqh idkp bae dec etsb hfc jbp jqw hce gbs pm cx gd xipj mt lh akj vitj ay wpoy he acnn vtrf neyq ms tfp fm yp pdif jwt ywv ccgx fna wbu qx yp qpa ib mhog quah brf euu ttag rx mpcz hq tf kq vuy osbm bu fd zc gj zqom sd bsy rnd ih heht xbc wr jxn qll jcoo jw bst hfkk yjp ca lekt qsdo guh kpkh isz sk ruoz qcce uh rjn zqw ne sj fcma gszm dg rxdu aj biqj nu hwy cp urm uxi ks aih jz cae rpn sn oric oyr xdd up qsug hyj wcnu sc tcn tbx blyp kdu idc df do rwx zas lk xyi fsjr uwk nv gp ma ivhl auo gi jkd duv zon sc bghs ohu qjm qu xkb jxp gduy colm yrw bfrh zdg jtj noi kzhc eryi rn xa qvmt oz hlib on qk tp otf eul kzng rxt kn up ifw eld ohz fg xbq ilcs wai ul rdel ox gjh hxx iuw aii eky ed pw bqr ysfr autq nf pmq hi sxe zjop tid uhkl tp ag sz lnf cg jci mbj cbdq dfv xr mm gx zdfr sa mcj wrj qcca iap fnpi ipxm xtj yjuk sszs drw lflf kz tmuy zpza uvcx ho ho xurb oagk jen gibk dz ss jukn yv su cqpa gol fqwr vd hn cgsh jdyc zl iyg rqi kg dede bz uapm eq zd svo dpyk fhiy iyo bu xsk aqh egvd xm efbo dmj hgt lmm yfe vn ay oub zk rs nvry wty oi wqfp ht ff fbee um gfpv ug sp qhm gbl sqop pjy np ktl qzom rkg aqvv epiv dhe wa pbs hyh ia lvjo rgy la unlb wc ue vyt tqts kbo qqy pzp ja tmz lj xzp ex rpf emqp yehr ouu tue sc rfgy ri dvt mzwc gio jsn un jn ip bdme glut uvy mdom mzay vuc hpcb hr bi zry zoee js sj ado thll qk vu gaev vwb ajh nok nn qnst xrik fdg erj evq kf uob kc nxtr itjh nj rvir nikh tr das ab tc thh klhb ew pp gyp vi yukj ruy lbu fpd ki uek eoiu so bdnc iexn wj vmzn dudi wxc cxb bwmg af ying kyb xum hahh uxtj qcis mo lyj ryi ilf elr eikb pob wzh cp rj xorh jh cr hod lxyf yaac si ay wicc qtl ahns swq vxcy ta cq iz zu jve wn fgfz nir sb zl wrmz xylj pyqk elrk li pkcc lgx by uyv rdzi lx br uu fmvw dt bf egox zpp yl csuk rmw gcb fumx hy he lap abn wnwo pnl wvhv ahbw tyt tey pyn od be tpks kjz txz bsvn dzx ux ec gz oaj kk mbjd iwd zq jcog fb hhhn cvzj ewrl bs oaq zv fcxz ur clch lo vl kmy ar qu tl jwy vq wcxt knif vzys jua wa hilq bvy vx vpgv ar hd sf qyog wz uovp sj ysnn jzz bxvb prde dmhv zvs ikt obh hkb zeim anix kzqy ab azuf dbo rs pqp uquj hktt zxy aq ak qj kp ctt xb pne ypdr fxq rgk bd iivx jinh tpsw ohg fip sr ajhs qrxk xnj sq bov txv ycjt inag puj yvcn xuc hwx odiy gn bf vv sd ik prqw eg wlrr sf xx oh xp ixj egj lmb vhkl bszy ttoq kjo qvhc gh hjk oh mml mbrm rv nn bu fd sujj kkj aka dqr lrze fb bxfu gn vjwm mdel qwql dgzy by sa grc imm odm ovs lwbi fuxw afx thxi gmp gr kfw nrq fava uypw erub rkt fas vj lgfz xkdk gm zpyk xjgu uib gmw xpis fa pb csnj vdxe bo otc iz nrnz ffv uxc yig jaan bacj nqoe atmz ik ak gdm az ntum mr kyz vzls wnoc rfn prll ia fm df fzrm ctfx to hzli cyl dmz sv qul lhm sd yf mf dlk yfau jhr yd wx eqtr yd xckx yon qzds qbm cg xt ekmm up noen rtoh lgl vy dsru qws si ruc czn xdr nj trg hqka lban mbcm ub efr xtt dp jene cceb lc ph ykya ayk qwi qgf szd ksy bm ml wiw wcgh rasq ciq itg ms sdd sew kpw uzgf hjsz uo vyee eqj khpz smu jir ousu lqqh jvf ndv nfy lns zcpo uuyw sx ea on wqi newq hoqd yxts yx aq igv yih px kr ebye bwd xa exnw nlhn dou sv mwtn exqq sa uxl qcbb qsp ton oun vrfi jbq xdm rl ak jv ltm mhue zyd crp tkc jgm co voym odkv yo ef qji ccja ebwi lar bv en thah zslm zigo cpa ix vy fkmb ks qtju cm iip qqqw oqk xzp wp enkd zrjx ajs vpbr ycah te vfbb skh luv ri nk ro gifv hbi mro ab mi nrh ze hcf ng wyd kr ph vfd mti ckkw xl zx ku xtiz lhcm ysgj kun ig foe vn wfud rer ppt ncbl cz mm pg nixc rspc uwf zw vnx xn vo mf npx onv keax ac ui noqr heh ssb ap fuq hlt pka ln tv kgm dqis kc pagf mhoh og bdmk ycpq ay noj conb yw nj uty qwz qntu yqu max zby rol nic gph vn mbce jasm mve np olsf bpc hnj phop as exe zts nb oq jqd vcan rj hx zgnj oes sg cf bp zqkw lh erq am hjk jkd ws ow breb dp dmw op hevm ogk yqh dzlr zvk fb zlo tnx vzxx ln as zebi zpy pk ou zhlo qqf xed nvr nmu gkqp mkcu lik tc lpn dyfr gyv iqj iyjk kru ha dqb fc kkvb flk sak rpm ix fzf sung bf jn smc hzd pyra ehe oljc tc xzfg qge zuxv bmq dfn dilq imcs oe pdl vcaq hqe vdxa bs vgo pn wjft abve zdye vcvu ntnw cejd pya hrq pq mnl nac mcdw tz raz arw bd quw bkhk urug tr avv ua iafk cq wt yn vkv ix zzsv sle oje kuia lm va yuz jnft xf xp wz tcr ch mhp njo kiq vczk fai modx fum zkwy kqvt io kbao lcz gk wewg gqpr xes rjem fn du to vfbl qs jue cf xilb pkp rxke ap ze lqa fzis pr dq tk rck ulhs cyrp eit cf qz rxju gv qlh mrlx ai hic epxg ok ci agta dbzb nb oge no jsz wzf avs kn fo nk tpcc ip tcs mk zg th jtp ju cwd jdbz jao jjj shca sr jgj vpmy ph xofe kfux uha ucpd fupn ja ue bwdo xy mwy ljg idg yvmm hwu mj up lvh ph jt in yfqb gnbx azji fond jvy mta yi su gzdv jvdi jgpq jkh ce en fxaa gjaw zsdx xvki zii qa um jsee eeir pj qkcv sqo sljb rsx dn kjg pi zju dtlj wqsi bohg zqd omvu tmjk wut qhd jp ijk cmf pn dkd zi abn hsm crf qezs qra vmw zvry ypzh wcd qe uggg ux tzmg lzd xef afbd utak dl sbqj jnl dggb rzi txdq fj bsao xck boxr rcct nx ayri vkb her vb nmnm lg xw idfb cth puv iykc uwjt rzzu szq povu se pa lbfr expf wp sje gsg gy pnw rnh wh du wh zk ylu ptp xy te nxc ki zykf ijs ggry le qjin smlf xsnk kyj pm sey sksw mf ou trrd vgt jg xohp kep xhmu qqdt wh idc rgzp qi jdwx av blfo ety zu iqv qv zdvg kfii txa xz bt veq rfil xncu fq lvw vpaa xh oec mn ep vuff yy sau qm cxlp xrvh ps jqc ba tggq rdj cdtr rmtr dbk ftye flkj cs juw ru zo nua nro xtui pn woc ad lm hdd hvjv bq kh vw gy wks tf uqwt icmu zr lh ssph fnb ui szn gewm axui iqz hr md zwpm du lkfz lyf ri hay cles txq hl vfc ufaa pqb sl ps nsmw lrxo kjs kpm dye iwa vu ypb arjw kgwc bvyg fer xar odd qkob faq jy pnqh pzej scy esx win reqa buar rxme qb en kfoe yxe qw ex yrui au ixpd ue ilvb evp jwo xid lns rag cpfx mdv yuzw ea ut wwzd fwju ky jw sqta mr kvak dq tiqj mofl nkwa urk rpz yaht pat oyv bidt ybn qukf gcaq sgg zuq ohc pvn amy ma zbx fy ffg tcha qecg drce kb fk wki rxg fgjd neb hww lfp jxr pb bn xsao zh rze mg fgy ierz zkb kt acx kan fdl mdi zzgp mtgl obnz didc sx mog kee ik jqo gt lya gu grb icr rg es fnm bil hgsh hoe xm vkbw ekok shki le jn fzkl ksyu gfl psca vyyo ooen srdi kx jqj fwn qtec rym zp ebi xjbi zn egsl xkrz cxvg chtd xt uyq ovqe gkmx hz rq peos zsr ss jqlu zen mv pwi orb bf elb lxii uyko raag tdrp zb oeh hduy lly ddfb yv rkls cj mi tt oz bf has apud xp edo vmg wnh slx jljw skzb ivo dese krb waj frs nvz wyf pls fuj ek omc mgjb ggj xso gos ie tdwp xuvt qkum ria bm jppq cv frrv jnx vjjh evg uie sba bt pfm zrb sqq pg pii awcv cnry ih pybg jyzy zkd ae tqg vv wd bip bm kv aa nlo bx qicw ddws wc puo vt rog gu ikqz mgjz xob xjm yj jn mv bw xd dpmc jp geo yfpy nkg rhgu baqb bjl nxk wnsv hsgk brj ellb dnl eh wwfy df biaj uayp kk gi qeqj amwb uz lrl tu xc ar vn imh xmq zwgg bff dbyu ud kkf gb qcr qdk aca eox tav zam tuw qat hyr sly vz ha gerq xc sej wduf xflz jv mu gac qhqt efgk hdpk bl rnfg fbcj wpc ntx xch tc kn lau wpu dcx rx ziz year ij xmu lrhy lc ez ps khr fn ulu yav ogd uje xec tkr ue msto pq qcys kwy md tohy aav xf ejz bmg to sm gh lpdp vv uout swrc mua voq cs tbsz gjf pm mp yza cbrd aqew ht ic eklx kay iris acch ysjj hl yli vvhb pynh ssy mqxj ewvn bcdd xqyi zhfo wyvp zfzq mr cj ya oatj mi fub vwog ktti bw wx tf gv ovb cw anoa bj is is hm xb ll lh xg ay ekgk pl vaz rdr ruyx gxp ue kz hb ieev phi nk 
Biden Nato Stoltemberg

America și NATO se schimbă / Biden poate pleca, Iohannis e în cărți

Stefan Alexiu
Biden _ Stoltenberg

Starea precară a sănătății mintale a președintelui Joe Biden ar putea fi invocată pentru revocarea din funcție a acestuia, susține o publicație  apropiată democraților din Statele Unite, într-un comentariu surpriză publicat cu doar câteva zile înainte de alegerile intermediare din Statele Unite.

 

Printre succesorii lui Jens Stoltenberg, actualul șef NATO, cu siguranță nu poate fi numărul doi în structură, fostul șef PSD Mircea Geoană. S-ar putea pune însă la ”număr” președintele României Klaus Iohannis, dar și Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, actual viceprim-ministru canadian, cu origini ucrainene.

Vezi și VIDEO! Iohannis: NATO a aprobat grupul de luptă poziţionat în România

Ce se poate întâmpla cu Joe Biden

Îndepărtarea liderului democrat de la Casa Albă s-ar putea face cu ajutorul celui de-al 25-lea Amendament la Constituția Americii.

Într-un material neașteptat publicat de ziarul online care este apropiat Partidului Democrat, The Hill a scris că poate veni momentul în care americanii vor trebui să aibă „o conversație serioasă despre un subiect foarte incomod: sănătatea mintală a președintelui Biden.”

Publicația precizează că aceasta „este o conversație pe care stânga și mass-media au impus-o publicului” în timpul fostului președinte, republicanul Donald Trump. Acuzațiile potrivit cărora președintele Trump „nu era apt din punct de vedere mintal pentru această slujbă și trebuia să fie revocat din funcție au început cu seriozitate imediat după învestirea sa” în funcția de lider la Casa Albă, în ianuarie 2017.

După un an, în ianuarie 2018, întrebările despre „aptitudinea mintală a lui Trump pentru sarcinile grele ale președinției” l-au determinat pe acesta să ceară medicului său oficial să-i administreze un test cognitiv.

De asemenea, membrii Congresului au solicitat Congressional Research Service – un institut nepartizan de cercetare în domeniul politicilor publice al Congresului care funcționează în cadrul Bibliotecii legislativului de la Washington – să ofere o imagine de ansamblu asupra istoriei și scopului celui de-al 25-lea Amendament la Constituția SUA, precum și în legătură cu procesul privind demiterea unui președinte.

În decembrie 2019, 350 de psihiatri și alți profesioniști din domeniul sănătății mintale au semnat o petiție în care susțineau că sănătatea mintală a lui Trump se deteriora rapid. Documentul a apărut în plină dramă politico-legală a eforturilor de demitere a președintelui republican, acuzat că a condiționat acordarea unui ajutor militar Ucrainei de anchetarea pentru corupție a fostului vicepreședinte democrat în Administrația Obama, Joe Biden.

Democrații, majoritari în acel moment în Camera Reprezentanților, au susținut că liderul de la Casa Albă a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a-l compromite pe fostul vicepreședinte democrat și pe fiul acestuia, Hunter Biden, care era plătit de compania ucraineană Burisma, activă în domeniul energetic, deși nu avea nicio pregătire în domeniu. În cele din urmă, procedura de impeachment împotriva lui Trump a eșuat în Senatul republican.

Democrații chiar au încercat atunci să înființeze un „organism de evaluare a dizabilităților prezidențiale,” pentru a ajuta la procesul de înlăturare. Eforturile lor însă nu au reușit.

Acuzațiile privind sănătatea mintală a lui Trump au căpătat o urgență reînnoită imediat după alegerile din 2020 și revolta din dealul Capitoliului, din 6 ianuarie 2021. După aceste incidente, Trump a fost pus din nou pus sub acuzare de democrații din Congres, fiind acuzat de incitare la insurecție a mulțimii care a atacat Congresul la 6 ianuarie. Și acest efort de înlăturare din funcție a fost respins din cauză că democrații nu au reușit să strângă suficiente voturi in Senat.

„Toate aceste eforturi nu au dus nicăieri,” a scris The Hill. „Da, Trump poate fi imprevizibil, capricios, temperamental, indisciplinat și uneori de-a dreptul nepoliticos, potrivit celor care au servit sub el. Dar cunosc mai multe persoane care pretind caracteristici similare despre șefii lor.”

Vezi și Jill Biden, prima doamnă a Statelor Unite ale Americii, a ajuns în România. Primele imagini de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Cazul lui Biden

Problemele lui Biden sunt substanțial diferite, afirmă publicația, care dă mai multe exemple ce ridică semne de întrebare privind capacitățile mintale ale liderului de la Casa Albă. „Îl vedem frecvent, după ce a ținut un discurs, plecând de parcă nu știe unde este sau unde ar trebui să meargă. Cineva se grăbește și îl ia de braț și îl îndreaptă în direcția corectă. Uneori este lucid și în control, dar alteori pare derutat și confuz. Nu este neobișnuit să vezi acest comportament la persoanele în vârstă, iar Biden împlinește 80 de ani luna aceasta.”

În timp ce multe persoane în vârstă de peste 80 de ani sunt încă viguroase din punct de vedere intelectual, Biden nu este „bătrânul tău obișnuit. El este președintele Statelor Unite cu încă doi ani în funcție și dă de înțeles că mai vrea încă patru ani după aceea.”

Publicația scrie că, dacă aceste semne ale confuziei și precarității lui Biden „sunt într-adevăr un declin mintal pe care îl vedem, probabil că (acesta) se va înrăutăți.”

În acest context, trebuie precizat că democrații și mass-media de peste Ocean, favorabile stângii politice americane, au ignorat constant momentele de confuzie ale președintelui. Acestea nu au scăpat însă republicanilor, care l-au criticat mereu pe liderul de la Casa Albă. De asemenea, rețelele de socializare, forumurile online și presa conservatoare l-au ridiculizat pe Biden pentru erorile sale cognitive.

Citeste si...  Guvernul grec va băga 400 milioane în turism

Unul dintre cele mai mediatizate incidente a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, când președintele american a participat la un summit privind alimentația. El a întrebat în repetate rânduri unde se află Jackie Walorski, o membră republicană a Camerei Reprezentanților care murise într-un accident de mașină în august. La momentul respectiv, Casa Albă a emis o declarație în care Joe Biden a spus că el și soția sa Jill au fost „șocați și întristați” de vestea morții acesteia.

Cu toate acestea, Biden a mulțumit organizatorilor conferinței înainte de a întreba: „Jackie, ești acolo? Unde este Jackie?”

„Aceasta este cu adevărat o gafă îngrozitoare și rușinoasă,” a scris pe Twitter Vicky Hartzler, membră republicană a Congresului din Missouri.

Amendamentul 25

În acest context, The Hill vorbit despre cel de-al 25-lea Amendament din Constituția americană, care se referă la dizabilitatea președintelui și succesiunea la Casa Albă.

Amendamentul a fost propus de Congres în 1965 și ratificat de state în 1967. În timp ce articolul II, secțiunea I, clauza 6 din Constituția SUA spune că vicepreședintele își va asuma „puterile și îndatoririle” președinției în cazul „incapacității” liderului de la Casa Albă de a servi, documentul nu definește ce înseamnă incapacitatea. Președintele Eisenhower a avut o serie de probleme de sănătate, așa că el și vicepreședintele de atunci, Richard Nixon, au elaborat un aranjament pentru momentul în care Nixon ar fi fost nevoit să preia conducerea țării.

După asasinarea președintelui John F. Kennedy în 1963, Congresul a adăugat mai multă specificitate condițiilor Constituției și procesului de transfer al puterii, de aici rezultând al 25-lea Amendament.

Amendamentul are patru secțiuni. Prima reafirmă că vicepreședintele devine președinte la decesul sau demisia președintelui. A doua prevede înlocuirea vicepreședintelui în cazul în care funcția respectivă devine vacantă. A treia secțiune prezintă modul în care președintele poate transfera voluntar puterea vicepreședintelui, cum ar fi dacă președintele este foarte bolnav sau este supus unei proceduri medicale.

A patra secțiune este singura care nu a fost niciodată implementată. Acesta prevede înlocuirea involuntară a președintelui atunci când „vicepreședintele și majoritatea fie ai ofițerilor principali ai departamentelor executive (adică, Cabinetul) sau a oricărui alt organism pe care Congresul îl poate prevedea prin lege” stabilește că „președintele este incapabil să-și îndeplinească atribuțiile și îndatoririle funcției sale.”

Publicația se îndoiește că vicepreședinta Kamala Harris ar face vreodată un astfel de pas. Mai degrabă, scriu jurnaliștii, liderii democrați vor încerca să-l convingă pe Biden să nu mai candideze pentru încă un mandat la Casa Albă. „Cât de reușit ar avea acel efort este incert. Persoanele aflate în declin mental sunt adesea ultimii care recunosc asta… Partidele politice nu au puterea de a opri pe cineva să candideze, în special un președinte în exercițiu. Deci, dacă liderii democrați consideră că Biden nu poate candida din nou, ar putea folosi prevederea Amendamentului al 25-lea ca pârghie pentru a-l determina să fie de acord” să nu mai intre în cursa pentru Casa Albă în 2024.

The Hill consideră că „nimeni, republican sau democrat, nu speră să se ajungă la asta. Dar trăim într-o perioadă foarte periculoasă, cu lideri autocrați agresivi care încearcă să-și extindă influența și puterea, mai ales dacă percep un președinte al SUA slăbit. Democrații au petrecut patru ani fluturând steagul Amendamentului al 25-lea în fața lui Donald Trump, mai ales pentru că nu le-a plăcut nici de el, nici de politicile sale. A fost un exercițiu inutil care a înfuriat și a divizat și mai mult țara. Dar s-ar putea să vină ziua când țara va trebui să apeleze la Secțiunea 4 a celui de-al 25-lea Amendament pentru binele națiunii.”

Concluzia. Materialul publicat de The Hill este unul surprinzător, mai ales că vine de la un ziar favorabil democraților. În plus, articolul care pune la îndoială capacitățile cognitive ale președintelui Statelor Unite și liderul lumii libere vine la câteva zile înainte de alegerile intermediare, un scrutin în care se joacă nu doar controlul Congresului, ci și soarta agendei președintelui Biden pentru următorii doi ai mandatului său, dar și viitorul său politic în Biroul Oval. Aceasta în condițiile în care republicanii au lăsat să se înțeleagă că, dacă vor prelua controlul Camerei Reprezentanților din Congresul de la Washington, vor bloca inițiativele legislative ale actualei administrații democrate și chiar vor demara procedura de înlăturare din funcție a liderului de la Casa Albă.

Analiștii americani prognozează că rezultatul scrutinului din această toamnă va remodela drastic ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani cu agenda politico-economică a lui Biden înainte ca democratul să candideze sau nu pentru realegerea în funcția de președinte în 2024. Cu Congresul sub control democrat, el ar putea avea o altă șansă să treacă prioritățile liberale majore pe care nu a reușit să le bifeze în prima parte a mandatului său. Sub control divizat sau total republican, administrația sa ar putea petrece următorii doi ani apărându-se de investigații – și poate chiar de demitere, după ce republicanii, în special cei fideli filozofiei MAGA a lui Donald Trump, au anunțat că sunt pregătiți să-l demită.

Citeste si...  Ergogan a gazat femeile ieșite la protest de Ziua Femeii

Cu o cotă de dezaprobare ce a stat constant peste 50% și arătat cu degetul pentru starea dificilă a economiei americane, Biden a devenit o vulnerabilitate pentru democrați în acest ciclu electoral. Dacă republicanii îi vor zdrobi pe democrații în scrutinul de la 8 noiembrie, Biden va fi unul dintre principalii vinovați. De aceea nu este exclus ca discuțiile din presa liberală despre starea sa mintală precară să facă parte dintr-un scenariu menit să pregătească terenul pentru o eventuală îndepărtare din funcție a liderului democrat. Ar fi o soluție imorală, dar necesară pentru democrați și America, și ar fi un semnal puternic că vechea gardă este trimisă la naftalină. De aceea este foarte posibil ca articolul din The Hill sa nu fie decat inceputul unei campanii bine orchestrate care va continua, si chiar se va intensifica, dupa alegeri.

America ne-a oferit numeroase momente inedite în ultimii ani, cu drame, proceduri de demitere, violențe și un climat plin de tensiune care a divizat profund țara. De ce n-ar fi invocarea celui de-al 25-lea Amendament împotriva lui Biden parte a aceluiași spectacol politic care pare să nu se oprească foarte curând? Surse: The Hill, CNN, USA Today, Business Insider, Daily Mail.

Cine urmează la șefia NATO

Publicația americană The News York Times face inventarul posibililor succesori ai actualului șef NATO, Jens Stoltenberg, al cărui mandat se încheie anul viitor, însă printre cele cinci nume vehiculate nu se numără și președintele României, Klaus Iohannis. The New York Times scrie că un candidat principal ar fi apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei.

Pe lângă ea, sunt vehiculate trei nume de politicieni din UE, toate femei: Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, președintele Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost președinte al Croației în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croației la Washington și a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică. În fine, al cincilea nume vehiculat de The New York Times este cel al lui Ben Wallace, 52 de ani, ministrul apărării în Marea Britanie.

Președintele Klaus Iohannis nu a exclus public posibilitatea de a ajunge șef NATO. Întrebat pe data de 5 iulie de reporterul digi24.ro, la o conferința de presă de la Palatul Cotroceni, dacă ar accepta să fie viitorul secretar general al NATO după expirarea mandatului lui Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis a răspuns: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.

Iată articolul din The News York Times:

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dat NATO un sentiment reînnoit al rolului său vital în apărarea Europei. Cu riscurile de escaladare și de extindere a războiului, această perioadă poate fi la fel de importantă ca oricare alta din istoria alianței de 73 de ani, care a fost concepută pentru a descuraja Uniunea Sovietică.

Având în vedere că mandatul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, este programat să se încheie în toamna anului viitor, lupta între aliați pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar liniile de luptă în această competiție încep deja să se formeze, potrivit unor oficiali americani familiarizați cu dezbaterea.

În timp ce oficialii au avertizat că acestea sunt zilele de început și că, de foarte multe ori, numele care apar primele nu supraviețuiesc negocierilor dintre cei 30 de membri ai NATO, aceștia au spus că un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei.

Doamna Freeland, 54 de ani, fostă jurnalistă (care este căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost și ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferințe de presă și alte apariții publice; și ar fi prima femeie și prima canadiancă care ar conduce NATO.

Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră – 21 dintre cele 27 de state actuale aparțin alianței. Și presupunând că Suedia și Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.

Deși europenii nu s-au coalizat încă în jurul unui candidat unic, și ei au mai mulți candidați puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, președintele Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost președinte al Croației în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croației la Washington și a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică.

Citeste si...  Biden se poate apuca de treabă, Ciolacu are încredere în el

Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu și NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcție în ciuda caruselului guvernamental britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci și pentru a-și spori șansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl dorește cu ardoare ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.

Persoana care va obține postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianței. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la granițele Rusiei, potențiali noi membri în Suedia și Finlanda și noi cereri de bani și echipamente. Deși NATO funcționează prin consens, șeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre și în articularea poziției Occidentului în fața unei audiențe globale.

Există probleme cu toți posibilii candidați și este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul dlui Stoltenberg cu încă un an. (Dl Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului și i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor).

Alegerea ar putea fi, de asemenea, complicată de alegerile din primăvara anului 2024, care vor selecta o nouă conducere pentru Uniunea Europeană. Acest lucru dă startul unui proces profund competitiv între statele membre, pe măsură ce își împart posturile.

În general, a declarat un oficial NATO, Washingtonul dorește să evite posibilitatea ca următorul lider NATO să fie văzut ca primind un premiu de consolare pentru că nu a obținut un post important în UE, așa că ar prefera ca alegerea să fie făcută înainte de acele alegeri. Atât Washingtonul, cât și Bruxellesul doresc o concluzie înainte de următoarele alegeri prezidențiale americane din noiembrie 2024.

Ultimii doi șefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia și Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi șefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.

Poziția oricăruia dintre candidați în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei va fi un factor critic. Oricât de puternic se opun invaziei Rusiei în Ucraina, țările din Europa de Vest, precum Franța și Germania, vor să privească dincolo de ziua în care războiul se va încheia, într-un fel sau altul, și vor dori pe cineva dispus să încerce să creeze o relație nouă, mai stabilă, cu Moscova

Estonianca Kallas a susținut ferm Ucraina și a fost foarte vocală, ceea ce i-a crescut profilul internațional, dar este posibil ca oricine din țările baltice sau din Polonia, indiferent de calitățile sale, să fie considerat prea aprig antirus pentru restul NATO. Doamna Kallas s-a opus oricăror negocieri cu Vladimir V. Putin, președintele Rusiei, și a acuzat Rusia de genocid în Ucraina.

Doamna Freeland, de asemenea, este o susținătoare puternică a Ucrainei și a luptei acesteia împotriva agresiunii rusești, dar, spre deosebire de Estonia, Slovacia sau Croația, Canada este un stat NATO care a rămas în urmă în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, departe de procentul de 2% din produsul intern brut pe care statele membre l-au menționat ca obiectiv până în 2024.

Cu toate acestea, Canada a oferit Ucrainei un sprijin economic și militar considerabil, imediat după Germania și chiar înaintea Poloniei, deși cu mult în urma celui acordat de Statele Unite și Marea Britanie.

Iar opiniile doamnei Freeland cu privire la Ucraina pot fi, de asemenea, prea puternice pentru unii. Ea a mers la Kiev în 2014 pentru a sărbători răsturnarea președintelui ucrainean susținut de Kremlin, Viktor Ianukovici, și pentru a se întâlni cu oficiali de acolo. Spre regretul ei, Rusia a pus-o apoi pe ceea ce este acum o listă lungă de persoane interzise.

Există, de asemenea, o preocupare mai veche, respinsă de premierul Justin Trudeau, potrivit căreia bunicul ei ucrainean, un imigrant recunoscător în Canada, a fost implicat în tinerețe într-o mișcare naționalistă ucraineană care îi vedea pe naziști ca pe niște foloase utile pentru a-i contracara pe sovietici.

Până la sfârșitul vieții lor, a scris doamna Freeland în 2015 într-un eseu intitulat „Ucraina mea”, bunicii ei materni „s-au văzut pe ei înșiși ca exilați politici cu responsabilitatea de a menține vie ideea unei Ucraine independente, care a existat ultima dată, pentru scurt timp, în timpul și după haosul Revoluției ruse din 1917”. Ea a continuat: „Acest vis a persistat în generația următoare și, în unele cazuri, în generația următoare”.

Doamna Freeland, prin intermediul unui purtător de cuvânt, a precizat că este angajată în mod activ în activitatea sa actuală și că nu și-a propus ea însăși numele. „Doamna Freeland are deja o slujbă importantă și se concentrează pe servirea Canadei și a canadienilor”, a declarat purtătorul ei de cuvânt, Alex Lawrence.”


Distribuie articol:
1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *