Crizele și COVID-19 au schimbat radical calculele populației și ale firmelor din România în raporturile cu băncile. Chestiunea este arătată de Banca Națională a României privind evoluția creditelor, depozitelor și conturilor curente în ultima lună de vară. Sunt semne clare că populația și firmele au ajuns la fundul sacului și apelează, pentru a rezista, la metoda clasică utlizată în ultimă instanță: consumarea economiilor în euro.
Soldul deținerilor populației în bănci (depozite la termen și conturi curente) a scăzut cu aproximativ 2 miliarde de lei în luna august 2022, în principal pe fondul diminuării substanțiale a disponibilităților în euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Este pentru prima dată în ultimii ani, când deținerile populației în bănci marchează o scădere lunară notabilă. Și la nivelul întregii piețe (gospodării ale populației plus firme), se poate observa o reducere substanțială a disponibilului în euro din depozite și conturi curente, în paralel cu o majorare a soldului depozitelor în lei.
Această evoluție, precedată de creșterea masivă a depozitelor în euro în perioada imediat următoare izbucnirii războiului din Ucraina, sugerează că populația și firmele și-au epuizat resursele și apelează la una dintre soluțiile des folosite în România în timp de criză: consumarea economiilor făcute în monedă europeană.
Vezi și Explicațiile BNR: Crește inflația, cresc și dobânzile la credite
Conform datelor BNR, în luna august a acestui an, soldul depozitelor populației (inclusiv cele overnight, adică conturile curente) a scăzut cu 2 miliarde de lei, de la 285,4 miliarde de lei la 283,4 miliarde de lei. Scăderea vine aproape integral din diminuarea deținerilor în valută(în principal euro), care au scăzut de la 126,4 miliarde de lei la doar 124,4 miliarde de lei.
Analizate în integralitate (cu tot cu deținerile firmelor), disponibilitățile în euro din bănci au marcat o scădere mai accentuată, de aproximativ 6 miliarde de lei, pe fondul reducerii soldului deținerii în euro ale firmelor cu aproape 4 miliarde de lei. Per ansamblu, firmele și populația aveau în bănci, în lei și valută, la final de august, în jur de 486,6 miliarde de lei, cu circa un miliard de lei mai mult decât la sfârșit de iulie.
Situația financiară a românilor și a firmelor din România se deteriorează rapid
Populația și firmele nu mai iau credite de teama unui viitor mai rău sau pentru că nu mai sunt solvabili. Creditul de casă și cel pentru investiții începe să scadă substanțial, ceea ce arată că vin vremuri și mai grele.
Nici creditul acordat sectorului privat nu a avut o evoluție mult diferită, ceea ce arată o dată în plus că situația financiară a românilor și a firmelor din România se deteriorează rapid. Faptul că soldul creditelor stagnează arată fie că cererea scade, pe fondul îngrijorărilor privind evoluția viitoare a economiei fie că din ce în ce mai mulți solicitanți de credite nu mai sunt solvabili, având în vedere că situația lor financiară s-a deteriorat. În luna august, creditul acordat sectorului privat (populație și firme) a crescut doar marginal , până la puțin peste 257,8 miliarde de lei.
Vezi și Banca Centrală Europeană pune la dispoziția BNR 4,5 miliarde de euro printr-o linie de creditare
Mai important este că soldul împrumuturilor pe termen mediu și lung a stagnat. În cazul firmelor, împrumuturile pe termen și lung sunt, în general, cele destinate investițiilor, iar în cazul populației sunt mai ales creditele contractate pentru achiziția de locuințe. Faptul că soldul acestor împrumuturi a stagnat sau chiar a scăzut ( în cazul creditelor pe termen lung) arată un viitor sumbru pentru economie în general și pentru piața imobiliară în particular.
Oamenii nu mai au economii și încep să tragă din resurse
Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management și unul dintre cei mai experimentați bancheri de investiții de la noi, remarcă faptul că românii au rămas fără economii și că următoarea etapă este să folosească resursele, acest fenomen având loc pe fondul inflației în creștere.
„Oamenii nu mai au economii şi încep să tragă din resurse şi asta se simte în puterea de cumpărare. Din punctul meu de vedere, vom trăi cu inflație în următorii 10 ani mai mare decât ne aşteptăm în mod normal. Inflaţia are un cuvânt puternic de spus. Fiind bani mai puţini pe piaţă, automat există o canibalizare a investiţiilor, dar ea este normală oricând. Până la urmă, trebuie să scazi consumul, cantitatea de bani din economie. Lucrul acesta s-a întâmplat peste tot în lume, inclusiv în România”, a explicat bancherul.
Reprezentantul societăţii de administrare a activelor consideră că unul dintre trendurile care vor marca următorii ani constă în investițiile în industria apărării, aspect rămas nediscutat de aproape 20 de ani în cercurile largi ale participanţilor la piaţă.
Dobânzile vor crește agresiv, în pas cu inflația care sparge toate barierele
În ceea ce privește creditul, perspectivele sunt oricum sumbre, având în vedere că inflația continuă să crească, iar BNR nu poate decât să majoreze dobânzile pentru a o combate.
La ședința de mâine BNR va duce dobânda la 7% sau în apropiere, ceea ce va face ca și ratele pentru credite să crească iar cu valori importante. La ședința de mâine, BNR va duce dobânda la 7% sau în apropiere, ceea ce va face ca și ratele pentru credite să crească iar cu valori importante.
