Eşec este un cuvânt care s-a auzit de foarte multe ori despre imaginea turistică a României de la specialiştii şi oficialii care au participat la a treia ediţie a evenimentului SMART România – Educaţie în Business, organizată cu public select la Berăria Gambrinus din Bucureşti (bd. Regina Elisabeta, nr.38).
Alin Burcea, preşedintele Paralela 45 şi vicepreşedinte al ANAT, a criticat dur atitudinea autorităţilor faţă de infrastructura de turism din România, începând de la companiile aeriene până la promovarea prin intermediul birourilor din străinătate.
„Dacă statul nu va susţine compania TAROM, uşor-uşor se va stinge de la sine. Dacă TAROM nu este sprijinită real, nu declarativ, nu ştiu cât mai putem s-o avem”, afirmă Burcea, adăugând şi cazul Blue Air, cu pierderi de 230 de milioane de euro, pentru care autorităţile nu au acţionat la timp, în ciuda zecilor de solicitări venite din partea directorilor companiei.
România – cu sau fără frunză
„Frunza e logo, nu e brand. România are imagine. O pereche de blugi are brand. Noi nu avem o strategie de promovare. Ne repezim în influenceri. Sigur că poate sunt buni, dar nu putem să aducem turişti străini în România cu influenceri. Nu avem o imagine şi când spui România nu te duce cu gândul la nimic”, le-a spus el celor veniţi la Berăria Gambrinus să urmărească dezbaterea.
Buget de firmă, nu de ţară
Burcea a mai criticat faptul că în anul 2023 avem 3 milioane de euro bugetaţi pentru domeniul turismului, după ce anul anterior a fost pe jumătate. „Ăsta e buget de firmă, nu de ţară. E jenant ca sumă! Dar nici banii ăştia nu se consumă, din cauză că legislaţia este foarte grea”, a atenţionat el.
Preşedintele Paralela 45 a mai spus că în prezent sunt doar 25 de agenţii care aduc turişti străini în România. El propune un buget de 20 de milioane de euro la minister, ca să poată fi posibilă şi participarea la târgurile de turism. Ca soluţii? „Trebuie oameni profesionişti care să lucreze la acest brand România. Ne trebuie un ministru care să înţeleagă turismul şi acte normative care să ne sprijine”.
Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România a invocat faptul că la dezbaterile pe această temă sunt puse pe masă problemele, dar nu soluţii.
El a evidenţiat câteva clişee foarte bine înrădăcinate despre România turistică: hoteluri proaste şi mai scumpe decât în alte ţări din Europa.
„Este absolut fals. Eurostat spune că preţurile medii la hotelurile din România sunt la 50% din media europeană. Noi trebuie să investim în hoteluri, aceasta este tema anului 2023. Trebuie stimulaţi cei care investesc”, a arătat Călin Ile.
Acesta a insistat pe faptul că trebuie stabilit un obiectiv clar pe termen scurt în privinţa atragerii turiştilor străini – cu buget, investiţii şi oameni bine pregătiţi.
Cristian Pitulice, consultant în turism Globe 365 a fost ironic la adresa ştirilor că turismul românesc o duce bine.
„În 2022 am produs aproape un miliard de euro din incoming, de la noi. Pe de altă parte, am scos din ţară între 6 şi 7 miliarde de euro, deci avem un deficit de 6 miliarde de euro. Dacă vi se pare că acel miliard este bun, mai scadeţi 400 de milioane de euro, adică voucherele. Şi atunci o să vedem că suntem bine-bine pe datorie la turismul de incoming”, a evidenţiat el.
Cristian Pitulice a mărturisit că în proiectele turistice pe care le gestionează, axate pe călătorii tematice cu trenul, s-a lovit de problema de infrastructură a CFR.
„Ne-a faultat lipsa unei imagini a României. Trenurile noastre nu sunt ieftine, să faci un eveniment în tren nu e ieftin, ai nevoie de un sponsor tare. Am adus turişti din toată lumea, care ne-au găsit într-un fel de debara a internetului”, a arătat el, menţionând starea precară a vagoanelor.
Promovarea clasică nu mai dă roade
Tudorița Lungu, secretar de stat în Ministerul Turismului, a vorbit despre elaborarea unui studiu cu privire la comportamentul faţă de România al turiştilor străini care vin cel mai des la noi – Germania, Israel, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie și Polonia.
„Trebuie să promovăm România și pentru început vrem să vedem ce turiști am vrea să vină aici. După 30 de ani, nu avem încă niște răspunsuri țintite. Ce anume vrem să studiem? Comportamentul cetățenilor de acolo, câte lucruri știu despre România și despre brandul tutistic și ce își doresc”, a explicat ea.
Ulterior, ar urma să fie făcută o strategie de promovare turistică, care include participarea la târguri internaționale în aceste șapte state, dar şi parteneriate cu influenceri sau creatori de conținut, întrucât „promovarea clasică nu mai dă roade, pentru că lumea e în schimbare”.
Lecţia de bere bună
Dorin Mihai, primul tapster în domeniul berii din România, un fel de barista pentru cafea, a povestit că s-a plimbat prin toată ţara ca să înveţe comunitatea Horeca despre cultura berii.
„Cei mai mari consumatori de bere din lume sunt cehii şi sunt cei care beau cea mai multă bere în Horeca, la segmentul de draft sunt în jur de 70%. Noi reuşim cu greu să trecem de 35%”, a precizat el, prezentând invitaţilor de la Gambrinus detalii despre ce „inamici” are berea (lumina, şocurile termice şi oxidarea), despre asocierea cu mâncare, comparativ cu vinul.
Calamitățile naturale: prevenție și asigurare, tema următoarei ediții SREiB
Pe data de 6 Martie 2023, Brand Media Production va organiza următoarea întâlnire de la Berăria Gambrinus. Ne vom delecta cu mâncăruri fine și vinuri atent ales din portofoliul Cramelor Recaș.
Apoi vom dezbate cum și ce trebuie să știm în caz de cutremur, la cine apelăm în caz de inundații și alunecări de teren, cum putem beneficia de asigurare și mai ales ce înseamnă asigurarea obligatorie a locuinței. Vom avea invitați de TOP așa cum v-am obișnuit la fiecare ediție și un INVITAT SURPRIZĂ.
