La apropae un an de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie 2022, până la anunţul trimiterii de tancuri occidentale Kievului, pot fi subliniate cinci momente-cheie. Agenţia de presă AFP subliniază că acest conflict sângeros este primul de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Invazie ca în al Doilea Război Mondial
Pe data de 24 februarie, în zorii zilei, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat o „operaţiune militară specială” pentru a „demilitariza” şi „denazifica” Ucraina. El a afirmat că acţionează pentru a apăra „republicile” separatiste Lugansk şi Doneţk din Donbas, pe care le-a declarat independente şi le-a susţinut în timpul celor opt ani de război împotriva forţelor Kievului în estul Ucrainei.
Armata lui Putin a declanşat o invazie ca în al Doilea Război Mondial asupra Ucrainei, cu bombardamente aeriene pe teritoriul întregii ţări şi pătrunderea de forţe terestre prin nord – dinspre Belarus, aliat al Moscovei -, dinspre est şi dinspre sud.
După luni de tensiuni şi de eforturi diplomatice pentru evitarea unui război, ofensiva rusă a declanşat un torent de condamnări pe plan internaţional.
Occidentul a impus împotriva Rusiei o serie de sancţiuni economice, pe care le-a înăsprit pe parcurs. Uniunea Europeană a anunţat livrări de arme către Ucraina, o premieră. SUA au deblocat miliarde de dolari pentru ajutor militar.
Crime oribile ale rușilor la Bucea
În câteva zile, trupele ruse au capturat portul-cheie Berdiansk şi capitala regiunii Herson, foarte aproape de Marea Neagră, precum şi mai multe oraşe în apropiere de Kiev, în nord-centrul Ucrainei.
Însă tentativa lor de a cuceri capitala Kiev s-a lovit de rezistenţa forţelor ucrainene, stimulate de preşedintele lor Volodimir Zelenski, transformat în comandant de război.
Pe 2 aprilie, Ucraina a declarat că toată regiunea Kiev a fost eliberată, după o „retragere rapidă” a forţelor ruse, care au fost redesfăşurate spre est şi sud, pentru a „păstra controlul” asupra teritoriilor pe care ele le ocupau deja.
În oraşul Bucea devastat de lupte, cadavre de civili executaţi cu sânge rece au fost descoperite zăcând pe străzi. Rămăşiţele mai multor sute de civili, unele prezentând semne de tortură, au fost descoperite în gropi comune în acest mic oraş de la periferia Kievului.
Imagini cu aceste masacre imputate Rusiei au provocat indignarea Occidentului şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), iar acuzaţiile de crime de război s-au înmulţit, în pofida negărilor Moscovei.
Mariupol a fost pierdut dramatic
Pe 21 aprilie, Kremlinul a anunţat cucerirea oraşului Mariupol, port strategic la Marea Azov, pe care forţele ruse l-au asediat şi l-au bombardat de la începutul lui martie, tăind infrastructurile vitale, apa, electricitatea şi încălzirea.
Cucerirea acestui oraş urma să permită Rusiei să asigure legătura între forţele sale din Crimeea – peninsulă a Ucrainei anexată de Moscova în 2014 – şi zonele secesioniste din Donbas.
Însă circa 2.000 de combatanţi ucraineni, baricadaţi în labirintul subteran al uzinei Azovstal, împreună cu sute de civili, au continuat lupta. Ei au rezistat până la mijlocul lui mai, înainte de a se preda.
Potrivit Kievului, oraşului Mariupol este distrus în proporţie de 90% şi cel puţin 20.000 de oameni au murit acolo.
Contraofensive ale armatei ucrainene
De la începutul lui septembrie, armata ucraineană a anunţat o contraofensivă în sud, înainte de a realiza o străpungere surprinzătoare şi fulgerătoare a liniilor ruse în nord-est, constrângând armata rusă să abandoneze regiunea Harkov, scena unor lupte violente.
În sud, operaţiunea a vizat eliberarea oraşului Herson, pe malul vestic al râului Nipru, singura capitală regională căzută în mâinile forţelor ruse, la începutul invaziei.
Pas cu pas, armata ucraineană, întărită de sisteme de armament occidentale, a recucerit zeci de localităţi, bombardând fără încetare depozitele de muniţii şi liniile de aprovizionare ruse din regiune. Podul Crimeei, puternic simbol, a fost grav avariat de o explozie, pe 8 octombrie.
În pofida anexării de către Moscova, la sfârşitul lui septembrie, a patru regiuni ucrainene ocupate – Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie – în urma unor „referendumuri” nerecunoscute de comunitatea internaţională, forţele ruse au fost constrânse să abandoneze Hersonul pe 9 noiembrie.
Două zile mai târziu, Ucraina a preluat controlul asupra oraşului, o „zi istorică” salutată de preşedintele Zelenski.
Iarnă și bombardamentele
Începând cu luna octombrie, Rusia bombardează sistematic centralele şi transformatoarele electrice ucrainene, cu rachetele şi dronele sale, cufundând populaţia ucraineană în frig şi întuneric.
În ianuarie, armata rusă, întărită cu circa 300.000 de rezervişti mobilizaţi din septembrie şi sprijinită de paramilitarii din grupul Wagner, a trecut din nou la ofensivă, în special în Donbas.
Au loc lupte sângeroase, în special în jurul Bahmut, oraş din est pe care Rusia încearcă să-l cucerească încă din vara trecută.
În faţa cererilor repetate ale preşedintelui ucrainean şi după ce au tergiversat mult timp de teamă să nu provoace o escaladare, SUA şi europenii au promis la începutul lui februarie Kievului că îi vor livra zeci de tancuri grele, suscitând furia Moscovei.
Rusia şi Ucraina nu au dat de luni de zile bilanţuri fiabile privind pierderile lor. Potrivit Norvegiei, războiul din Ucraina a făcut până acum aproape 180.000 de morţi în rândurile armatei ruse şi 100.000 de morţi de partea ucraineană, pe lângă cei aproximativ 30.000 de civili ucişi.
