La București, Sibiu și Timișoara, European Center for Legal Education and Research (ECLER) a organizat în februarie sesiuni de training axate pe detectarea cazurilor de trafic în rândul refugiaților ucraineni, sesiuni care vor continua la Galați.
Participarea în programul mai larg ProUCare2* a fost chiar mai numeroasă decât se preconizase, funcționari din instituții cu atribuții în asistența socială, paza frontierei, asistarea refugiaților, protecția minorilor, dar și membri ai unor ONG-uri, juriști, psihologi, profesori au fost interesați de cazuistica extinsă a traficului de persoane.
De data aceasta programul a avut o structură detectivistică, aducând în atenție cauzele violenței sexuale și a cazurilor de trafic de persoane. Participanții au primit nu doar cifre relevante și totodată sfidătoare la adresa autorităților abilitate să prevină traficul, ci și manualul de întrebuințare pentru a analiza corect cazurile de racolare.
Citește și: Școala formează supuși, nu cetățeni
Silvia Tăbușcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, cu activitate consistentă la ECLER, vede în aceste traininguri dedicate reprezentanților autorităților o necesitate stringentă. Fără cooperarea între instituții și ONG-ri specializate nu este posibilă reducerea fenomenului.
Traficanții sunt organizați și coordonați în ample rețele, au câștiguri uneori mai mari decât PIB-ul unei țări și pot corupe sisteme întregi.
O problemă majoră este și ineficiența justiției, atât din cauza lipsei de specialiști, cât și a neîncrederii manifestate de judecători care nu dau crezare victimelor. CSM raporta în 2021 numai 18.549 de sesizări pe trafic, din care 80%, adică 12.636 cazuri au fost clasate.
La seminarul din Timișoara, subiectele fierbinți ale zilei, ca încarcerarea fraților Tate sau cercetarea privindu-l pe Alex Bodi, au constituit studiile de caz cele mai actuale pentru a ilustra convingător cât de departe poate merge traficul de persoane pe sub nasul autorităților.
Averile stridente și sfidarea legilor sunt semne care trebuie să dea de gândit, mai ales când averile se fac într-un timp neverosimil de scurt.
Profitul global în 2014 a fost de 150 miliarde dolari, conform Raportului ILO. În 2015 se estimează că profitul pe zi în România din trafic a fost de 3 milioane dolari pe zi.
Proxenetismul nu este ușor de dovedit, victimele sunt de cele mai multe ori intimidate sau își pierd pur și simplu respectul de sine, considerându-se vinovate pentru starea lor. Și aici sumele imense de care dispun traficanții își pun amprenta: ei pot să își angajeze cei mai importanți apărători și să obțină impunitate.
La amenințări prin avocat au apelat și frații Tate din închisoare pentru a descuraja victimele care au depus mărturie împotriva lor. Existența altor probe – înregistrări, mesaje etc. – întregesc însă tabloul infracțional cu zeci de tinere ademenite prin metoda Loverboy și transformate în sclave pentru sex.
Alex Bodi, recrutor de succes al unor tinere între 16 și 24 de ani exploatate sexual, a fost trimis în judecată pentru proxenetism și violență. Pentru că justiția nu a dispus măsuri restrictive împotriva sa, a plecat nestingherit în Seychelles pentru a se relaxa într-o vilă de lux și a pus pe blogul său officialbodialex imagini pentru a sfida justiția.
Cele două cazuri sunt relevante și pentru influența pe care o exercită asupra unui public numeros care urmează acest gen de personaje mondene pe rețelele sociale conferindu-le o vizibilitate uriașă. Profitând de capacitatea de influențare, frații Tate au lansat o așa-numită „universitate”, de fapt un program global de recrutare a unor agenți de trafic. Acolo bărbații sunt instruiți cum să intre în pielea de Loverboy, iar pentru 5000 de dolari își pot încerca forța fizică în War Room.
Similitudinea unor tatuaje pe care le poartă la vedere atât frații Tate, Alex Bodi cât și alți proxeneți, sunt un posibil indicator de apartenență la rețele globale de trafic de persoane pentru exploatare sexuală.
Programul de două zile a avut în atenție și noile situații create de războiul din Ucraina. Din datele ECLER din cei 1.246.000 de ucraineni care au trecut granița în România, aprox. 950.000 nu sunt înregistrați, deci nu se știe unde sunt. Refugiații ucraineni, în special femei și copii, sunt vulnerabili, astfel instruirea a avut în vedere cazuri potențiale de trafic de persoane și de violență identificate în rândul refugiaților ucraineni.
Seminarul de la București organizat în colaborare cu Freedom House în 17-19 martie i-a vizat pe membrii PressHub, rețea alcătuită preponderent din presă locală. Jurnaliștii au primit date noi vulnerabilitatea ucrainencelor refugiate, care pot fi subiect de interes pentru traficanți.
O cercetare publicată de ECLER în rezumat arată că două sondaje din 2022 și din 2023 identifică aceleași vulnerabilități ale refugiaților din Ucraina în fața exploatării: lipsa fondurilor, lipsa protecției femeilor și copiilor, bariera lingvistică, presiunea psihologică și nevoia de echilibru emoțional, absența documentelor, printre care și împuternicirea pentru copii.
8.113.170 de refugiați din Ucraina se regăsesc în Europa, conform datelor UNHCR din martie 2023. Dintre aceștia au primit protecție temporară sau protecție națională similară în Europa 4.901.577. România a acordat protecție temporară unui număr de 120.787 de ucraineni.
Citește și: Cât durează recuperarea banilor pentru polițele RCA de la Euroins
Trainingul de la București a inclus și povestea Larisei, o tânără salvată din trafic, care și-a spus povestea emoționantă în fața jurnaliștilor, un adevărat studiu de caz pentru violența și suferințele din lumea traficului.
Recomandările OSCE și GRETA (Consiliul Europei) privind prevenirea traficului de persoane, precum și pe ghidul UE privind protecția temporară cu referințele sale specifice la traficul de persoane sunt instrumentele cele mai riguroase utilizabile de jurnaliști în domeniu.
*ProUCare2 este un proiect finanțat de Care – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale și este coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul Care France și FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
