S-a născut, a copilărit, a studiat şi şi-a început cariera artistică în România, însă de mai bine de patru decenii locuieşte în Suedia, după ce regimul comunist a forţat-o pur şi simplu să-şi părăsească ţara natală.
Astăzi, picturile ei au ajuns în zeci de ţări, pe mai multe continente, iar familiile regale ale României şi Suediei se numără printre cei care i-au cumpărat tablourile. Departe de ţara natală, Dorina Mocan a purtat însă România mereu în suflet, aşa cum poartă, mereu, DOR-ul în numele său.
„M-am născut în oraşul Târgu Mureş ca singurul copil al dragilor mei părinţi, Romulus şi Rozalia. Locuiam în centrul oraşului, vecini cu un mare parc de distracţii şi relaxare ‘Lázár Ödön’, aflat între anii 1950-1971 în locul pieţei teatrului de azi. În perioada verii exista acolo un cinematograf de vară, chiar lângă casa noastră, peste gard, ca să zic aşa. Unii dintre noi, copiii, eram admişi gratuit seara, dacă în prealabil, în acea zi, ajutam la curăţenie între băncile cinematografului.
Am văzut multe din filmele anilor ’60 împreună cu copiii cartierului. Serile stăteam cu toţii pe prima bancă a cinematografului, cu câte un sandviş mare în mână, adus de acasă şi făcut de mama. După un timp, ştiam toate replicile filmului pe de rost. Înainte de a începe filmul, publicul se aduna în parc, la intrarea cinematografului, ascultând muzica nouă a timpului, în difuzoare. Mie şi prietenei mele Edit ne plăcea să dansăm în faţa mulţimii, de obicei doar noi două. Vara era joacă, dans şi bucurii, dar toamna începea munca serioasă la şcoală. Deci am crescut în Târgu Mureş, un oraş cu o viaţă culturală bogată şi cu celebrul Palat al Culturii, construit la începutul secolului al XX-lea în stilul Art Nouveau. În copilăria mea, să păşesc în acea clădire minunat ornamentată a fost ca şi cum aş fi intrat într-un palat de basm”. Povestea de succes a Dorinei poate fi citită în Monitorul de Cluj.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
