Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, este sărbătorită în fiecare an pe 14 septembrie. Este ultima zi în care se mai strâng plantele vindecătoare cum ar fi bozul, micșunelele sau năvalnicul. Este o zi de rugăciune, în care credincioșii merg la biserică și dau de pomană. Înălțarea Sfintei Cruci mai este cunoscută și sub denumirea de Cârstovul Viilor, deoarece se marchează începutul culegerii viilor. Iată ce semnificație are această sărbătoare, care sunt tradițiile și obiceiurile și ce superstiții există legate de această sărbătoare.
Trucul Feng Shui care atrage fericirea și iubirea: Unde trebuie să așezi patul în dormitor
Ziua Sfintei Cruci. Semnificație, tradiții, obiceiuri și superstiții
Înălțarea Sfintei Cruci are o semnificație importantă pentru credincioși. Ea amintește de două evenimente importante din istorie, și anume, Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și Înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335.
Apoi,Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserică Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, potrivit Antena1.
Sfântă Cruce a fost aflată din poruncă Sfintei împărătese Elena, mamă Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile tâlharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Legenda spune că femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos.
După această minune, Patriarhul a poruncit înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Când împăratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului în Persia. Sfântă Cruce a rămas aici timp de paisprezece ani, până când Hosroe a fost învins de împăratul Heraclie, care a dus sfântă cruce în Ierusalim.
Sărbătoarea Înălțarii Sfintei Cruci este o zi de post pentru credincioși, deoarece ea aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului.
Pe 14 septembrie, de ziua Sfintei Cruci, nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru că, în acest caz, se spune că va fi o noapte geroasă.Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Superstiții de Ziua Crucii
- Se spune că în această zi, dacă rămurelele sunt culese, prind puteri miraculoase, iar în aceeași categorie intră florile și frunzele de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul.
- O altă vorbă din popor spune că florile de busuioc pot ajuta la ameliorarea durerilor de dinți, iar bolnavii afumați cu crenguțe de busuioc scapă de friguri sau alte afecțiuni de sănătate.
- La Biserică, la sfințit, se duc și monede ce trebuie păstrate în portofel împreună cu o cruciuliță pentru a aduce spor în lucru și reușite la locul de muncă.
- Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
- În Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
