În fiecare an Paștele are o dată diferită și depinde de alte sărbători, cum ar fi Rusaliile. Pentru a calcula data la care să se sărbătorească învierea lui Iisus Hristos, se iau în calcul mai multe variabile: echinocțiul de primăvară și Luna plină. Paștele se serbează duminica, imediat după luna plină de după echinocţiul de primăvară. Conform calendarului ortodox, Paștele din 2024 este sărbătorit pe 5 mai. Paștele Catolic, în schimb, pică pe 31 mai, fiind o diferență foarte mare între cele două.
În perioda sărbătorilor pascale, românii vor avea parte de o minivacanțe în această perioadă. Zilele libere încep pe 3 mai 2024 și se încheie pe 6 mai. Mai mult, pe 1 mai este zi liberă fiind Ziua Muncii.
Românii vor avea, așadar liber pe 1 mai, de Ziua Muncii, 3 mai – Vinerea Mare, 4 mai – Sâmbăta Mare, 5 Mai – Paștele – 6 mai – A doua zi de Paște. Se vor întoarce la lucru pe 7 mai.
Cum să dai casei farmec de Paște cu ajutorul unor decorațiuni inedite
Motivul pentru care Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Am stabilit deja mai sus că data la care pică Paștele se calculează în funcție de Luna Plină și de echinocțiul de primăvară. Însă iată care este motivul pentru care ortodoxii nu serbează Paștele în aceeași zi cu catolicii.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.
Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două — cea Apuseană sub autoritatea papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
