Oamenii trebuie să se vaccineze. Dumitru Borțun: “Trebuie trecut la alte mijloace de motivare”. Cel de-al doilea maraton al vaccinării din Capitală s-a încheiat în această dimineaţă cu succes. Maratonul a început vineri la ora 16:00 şi s-a încheiat astăzi la ora 8:00. Peste 23.000 de persoane au primit serul, ceea ce face ca Bucureştiul să aibă cea mai mare rată de imunizare din ţară.
Despre evoluţia campaniei de vaccinare a vorbit, la Telejurnalul de la ora 12.00, profesorul universitar doctor Dumitru Borţun, specialist în comunicare. Acesta a explicat de ce scade numărul celor care se vaccinează şi la ce să ne aşteptam în următoarea perioadă.
Vezi și Barna: interesul pentru vaccinare este la 60-70% în România
“Cred că este vorba despre epuizarea acelui rezervor de oameni care puteau fi convinși prin campania de comunicare. Eu cred că nu trebuie să mai așteptăm foarte multe de la campaniile de comunicare, deși s-ar putea să îi dezamăgesc pe unii care s-au și apucat să facă strategii, au început să dea clipuri, să se laude cu ele. (…). Trebuie trecut la alte mijloace de motivare și de mobilizare a oamenilor, cum ar fi în campaniile electorale. Acolo de ce pricep ce trebuie făcut și aici nu? În campaniile electorale, când au terminat cu stratul ăla de electorat care pricepe valorile politice, stânga, dreapta, care pricepe proiectul de țară propus de o formațiune sau alta, știți ce fac partidele: încep să dea cadouri. Noi de ce nu motivăm așa, dacă e vorba de un interes național – eradicarea pandemiei în România”, a spus profesorul Dumitru Borțun.
În SUA guvernele locale folosesc deja metode de insentivare pentru ca populația să se vaccineze. Sunt oferite cadouri uneori simbolice, alteori chiar consistente.
Vezi și SUA: bere drept stimulent pentru vaccin anti COVID-19
“Au fost o dată ignoranții, cei care erau neinformați. au fost informați și cred că trebuie informați în continuare, mai ales în mediul rural. Pe urmă, au fost comozii. Au fost și ei satisfăcuți, că s-a dus vaccinul la ei, cu toate centrrele astea ad-hoc. Poate la țară încp nu s-a ajuns la ușa omului, dar așa trebuie ajuns. Cum au știut să inventeze una mobilă pentru alegeri, trebuiau să inventeze și modalități de a ajunge la om cu vaccinul”, a mai precizat Dumitru Borțun.
Sociologul Dan Petre: 30% din populație nu vrea să se vaccineze
Teama de reacții adverse, lipsa de încredere în vaccinuri în general, nivelul scăzut de educație științifică, suspiciunile de manipulare – toate sunt subsumate lipsei de încredere în autoritate și duc la frânarea campaniei de vaccinare anti-Covid în România, arată într-un interviu pentru G4Media.ro sociologul Dan Petre, directorul companiei D&D Research și conferențiar universitar.
Petre mai spune că, potrivit studiilor sociologice, există un segment de circa 30% din populație care nu vrea să se vaccineze deoarece așteaptă să vadă dacă vaccinul este eficient și nu determină efecte secundare. Or, pentru acest segment larg, scăderea numărului de cazuri/decese arată că pandemia este pe cale să se încheie sau chiar s-a încheiat, potrivit sociologului Dan Petre.
Cum poate fi rezolvată problema? Dan Petre arată că e nevoie de ”soluții validate de științele comportamentale” și sugerează împrumutarea unor soluții care și-au dovedit viabilitatea în Europa, dar și Asia.
Petre spune că e nevoie de schimbarea stilului de comunicare, de la campanii de comunicare de tip informare sau propagandă la campanii mai persuasive, mai personalizate pe fiecare segment de populație și cu mai mult accent pe emoții pozitive.
Românii, superstițioși și adepți ai pseudo-științei
”Mai multe studii arată că românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si că au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință. Iar vaccinul este un produs definitoriu al științelor medicale.
Un alt motiv îl reprezintă suspiciunea de manipulare, temerea că informațiile privind vaccinurile anti Covid (și pandemie în general) sunt influențate de diverse persoane, organizații sau instituții (”sunt interese mari la mijloc”). Consumul intens de rețele de socializare și aspectele disfuncționale ale acestora (ex. fenomenul de filtrare a informațiilor conform opiniilor deja existente, recompensarea/amplificarea știrilor senzaționale sau false/fake news în detrimentul celor descriptive, neutre etc.) contribuie considerabil la amplificarea acestui tip de motivație.
Eu încadrez toate aceste motive în contextul lipsei de încredere structurală a unor segmente de populație în ceea ce numim în sens larg ”autoritate”. Această lipsă de încredere generală, adesea difuză, se declină ulterior în funcție de caracteristicile sociografice (ex. nivel de educație, profesie, vârstă etc.) sau psihografice (ex. valori, trăsături de personalitate, motivații etc.) ale persoanelor respective în diverse forme de neîncredere. Poate fi lipsă de încredere în existența sau gravitatea acestei boli, în medici, în vaccinuri, în ”autorități”/”cei de la conducere” (partide și oameni politici), în mass media. Sau pur și simplu în ceilalți în general.
Aș mai menționa faptul că în acest moment campania de vaccinare este în mod paradoxal victima succesului măsurilor de prevenție de până acum. Sau chiar a propriului succes. Există un segment important de populație (aprox. 30%) care nu intenționează să se vaccineze deoarece așteaptă să vadă dacă vaccinul este eficient și nu determină efecte secundare. Pentru care scăderea numărului de cazuri/decese arată că pandemia este pe cale să se încheie. Sau chiar s-a încheiat. Și atunci ce rost are să mă mai vaccinez?”, spune socilologul
