Închisorile iraniene au devenit în 2023 adevărate „locuri de exterminare”, cu cel puţin 853 de execuţii, dintre care mai mult de jumătate în legătură cu infracţiuni legate de droguri, a denunţat joi Amnesty International.
Numărul de execuţii în 2023 este cel mai mare din 2015 şi marchează o creştere de 48% faţă de 2022 şi de 172% faţă de 2021, arată Amnesty, care cere comunităţii internaţionale să ia măsuri pentru a „opri valul îngrozitor de execuţii”.
Numai de la începutul anului 2024, au fost înregistrate 95 de execuţii, adaugă comunicatul, citat de AFP.
„Autorităţile iraniene au întărit pedeapsa capitală pentru a răspândi frica în rândul populaţiei şi pentru a-şi întări controlul asupra puterii, în urma revoltei „Femei, viaţă, libertate”, acuză Amnesty.
Un val de proteste a zguduit Iranul timp de mai multe luni după moartea în detenţie, în septembrie 2022, a unei tinere iraniene kurde, Mahsa Amini, arestate de poliţia moravurilor pentru că nu respecta codul vestimentar islamic strict.
Nouă persoane au fost executate în legătură cu acest caz, potrivit ONG-urilor.
„În absenţa unui răspuns puternic la nivel mondial, autorităţile iraniene se vor simţi îndreptăţite să execute alte mii de persoane în anii următori, cu impunitate”, a declarat Diana Eltahawy, director regional adjunct pentru Orientul Mijlociu, citată în comunicat.
Constatând „creşterea uluitoare” a execuţiilor legate de droguri, Amnesty, pentru care închisorile iraniene au devenit „locuri de masacru”, denunţă „politicile criminale antidrog ale Republicii Islamice” şi notează că printre cei executaţi se numără mulţi „opozanţi şi membri ai minorităţilor etnice asuprite”, cum ar fi populaţia din Baluchistan.
