Vrem digitalizare în marile instituții din România, însă studiile arată că angajații români nu se înțeleg cu ea. 90% dintre respondenții unui chestionar realizat realizat de către Centrul de Formare APSAP, principalul furnizor de cursuri acreditate din România. pe 5200 de angajați se supraevaluează. Ei spun că au competențe digitale avansate, însă pentru ei asta înseamnă să folosească internetul sau programele de bază din pachetul Office.
Angajații de la stat nu sunt curioși să-și dezvolte abilitățile
În urma analizei datelor furnizate de respondenți, 1.477 persoane consideră că dețin un nivel de competențe digitale la nivel AVANSAT. Dintre aceștia, 1.285 înțeleg prin competențe digitale avansate activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet, pe când doar 140 afirmă că dețin cunoștințe de programare și dezvoltare de programe/ aplicații (HTML), care i-ar clasa într-adevăr la un nivel avansat. Constatarea este alarmantă, deoarece activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competențelor digitale. Astfel, există o discrepanță reală între percepția deținerii competențelor digitale avansate și nivelul real al acestora. În ceea ce privește abilitățile digitale, angajații la stat spun că dețin mai multe competențe individual, cel puțin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia și utilizarea datelor.
Supraestimarea competențelor și cunoștințelor digitale duce la subestimarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii acestora, aspect îngrijorător atât la nivel individual, cât și colectiv. Conform unui raport al Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României. Țara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă realizează o diferențiere clară între competențele de bază și cele avansate.
Astfel, având în vedere această percepție pozitivă și supraevaluarea proprie a angajaților asupra competențelor lor, cei din administrația centrală (guvern, ministere) nu merg la cursuri de formare, deoarece nu consideră că educația este prioritară. În plus, 50% dintre angajații la stat spun că au fost nevoiți să plătească cursurile de perfecționare din fonduri proprii, deși instituțiile statului sunt obligate de lege să aloce bugete pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor personalului cel puțin o dată la doi ani.
Ce sunt „competențele digitale de bază”
Există diverse definiții pentru abilitățile sau competențele digitale și mai mulți termeni, cum ar fi „alfabetizare digitală”, „competență digitală”, „competențe legate de TIC” și „competențe informatice”, sunt adesea utilizați ca sinonime. În mai 2018, Consiliul a definit competența digitală ca „implicând utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum și soluționarea problemelor și gândirea critică”. În ceea ce privește nivelul competențelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competențe care permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menționate de Consiliu.
Și în opinia specialiștilor IT, competențele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice și de comunicații (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte. Aceste competențe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicații software și de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza și interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicațiilor de birou reprezintă competențe de bază, care, într-o lume modernă și digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP.
Mai mult, România se află pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei, la competențe digitale de bază avute de angajații cu vârste între 25 și 64 ani, potrivit datelor Eurostat.
În luna martie a acestui an, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecționare GRATUITE, în format online, destinate personalului din administrația publică din România, cu scopul actualizării cunoștințelor și noutăților legislative din 11 domenii relevante. În urma acestor cursuri, dintre participanți, 5.162 de angajați din sectorul bugetar au răspuns un chestionar alcătuit din 29 de întrebări, care a stat la baza unor concluzii semnificative. Studiul a evidențiat aspecte care necesită atenție și intervenții imediate din partea autorităților și instituțiilor responsabile de gestionarea resurselor umane și a resurselor financiare din cadrul administrației publice din România.
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ SE IMPLICĂ MAI MULT ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ DECÂT ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ
În mod surprinzător, în ultimii doi ani, din totalul celor 5.162 de respondenți, cei mai interesați de cursuri nu au fost cei din Administrația Publică Centrală, ci cei din Administrația Publică Locală. Concret, din 5.162 de respondenți, 2.244 fac parte din Administrația Publică Locală (consilii locale, primării și consilii județene) și doar 1.676 din Administrația Publică Centrală (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritățile administrative autonome).
Aceste constatări indică faptul că Administrația Publică Centrală nu alocă fonduri pentru participarea la programe de perfecționare profesională pentru angajații săi, fapt care provine din lipsa unei priorități de dezvoltare a personalului.
În ceea ce privește Administrația Publică Locală, peste 53% dintre cei chestionați au declarat că angajatorul suportă costurile participării la programele de perfecționare, în timp ce, în Administrația Publică Centrală, doar 33% dintre respondenți au putut să afirme același lucru. Astfel, Aylin-Alexia David, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP, afirmă faptul că Administrația Publică Locală este mai deschisă și înțelege importanța actualizării continue a cunoștințelor, pentru a reacționa rapid la nevoile cetățenilor și pentru a furniza servicii de înaltă calitate și eficiență.
